Aleșii vor rediscutarea acestui act normativ, prezent în toate statele occidentale, dar care poate conduce la acuzații de trafic de influență dacă nu este reglementat corespunzător.

Un nou controversat proiect de lege va intra în următoarea perioadă în dezbaterea Parlamentului. Potrivit surselor EVZ, este vorba despre proiectul de lege al legii lobby-ului, care face parte din colecția de proiecte discutate în decembrie 2013, în faimoasa „Marțea Neagră”, la pachet cu modificările la Codul Penal și Legea amnistiei și grațierii. Proiectul îi aparține social-democratului Constantin Niță, iar mediul de afaceri a fost invitat să facă observații pe marginea acestuia până la finalul săptămânii.

Potrivit proiectului, activita tea de lobby poate fi desfășurată de orice persoană fizică sau juridică, după înregistrarea acesteia în Registrul de Lobby, aceștia primind o remunerație stabilită prin contractul încheiat cu clienții. De asemenea, lobby-știi trebuie să furnizeze autorităților competente numele clientului lor și modul de desfășurare a activității.

Prevederi prea permisive

Inițiativa legislativă a fost criticată, la momentul discutării ei și de către specialiștii în domeniu. „Avem o definiție a lobby-ului cu scop larg (...) este aproape orice acțiune, cu scopul de a influența politicile publice, iar lobby-ştii sunt cu scop foarte restrâns, adică doar cei aflaţi sub contract, consultanţii, doar aceia pot fi catalogaţi drept lobbyşti“, a declarat Laura Florea, preşedinta Asocia ţiei Registrului Român de Lobby.

Lobby sau trafi c de infl uență?

Deși toată lumea vorbește despre necesitatea unei legi a lobby-ului, derapajele înspre traficul de influență pot fi posibile având în vedere antecedentele parlamentarilor români. Celebrele stenograme din octombrie 2014 dintre Dan Șova și Viorel Hrebenciuc demonstrează această vulnerabilitate. „Boss, legea 78/2000,(...) , Dane orice telefon îl dai, este influenţare. Dacă eu sun pentru un primar din colegiu, noi trebuie să lămurim ce facem ca parlamentari, care e rolul nostru”, spunea Viorel Hrebenciuc, potrivit stenogramelor DNA.

O nouă lege controversată

Parlamentarii iau din nou cu asalt Codul de Procedură Penală. Potrivit unui proiect de modificare a acestuia,citat de Hotnews.ro, se propune reducerea termenelor de prescripție, se introduce conceptul de abuz de putere al organelor judiciare, procurorii rămân fără o serie de instrumente de anchetă, iar obținerea denunțurilor este îngreunată. Potrivit proiectului de lege, condamnările sunt mai greu de obținut în condițiile în care se prevede: „condamnarea se dispune doar atunci când are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială.”

Patru dintre inițiatori, cercetați penal

În privința denunțurilor, modificarea prevede că „la luarea hotărârii asupra cererii prin care se propune arestarea preventivă a inculpatului, judecătorul nu se va putea pronunța în sensul luării unei decizii în funcție de denunțul făcut de inculpat altor persoane care au săvârșit fapte ce nu au legătura cu obiectul cererii”. De asemenea, denunțătorii sunt descurajați, în condițiile în care legea prevede că mituitorul și făptuitorul nu sunt pedepsiți dacă „denunță fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii ei”.

De asemenea, procurorii și judecătorii sunt amenințați cu închisoarea de la 2 la 7 ani dacă „promit persoanei cercetate, suspectului sau inculpatului o situație procesuală care să ducă la neluarea unei măsuri preventive sau luarea ori înlocuirea unei asemenea măsuri cu una mai ușoară, în schimbul căreia acesta să denunțe persoane care au săvârșit infracțiuni”.

Din cei 10 inițiatori, 4 sunt cercetați penal, trimiși în judecată sau condamnați. Astfel, Marian Ghiveciu a fost trimis în judecată sub acuzația de instigare la abuz în serviciu, Marius Manolache este este urmărit penal de DNA în dosarul Realitatea Media, Ciprian Nica a fost declarat colaborator al Securității, Florin Pâslaru a fost condamnat recent pentru conflict de interese, iar Cătălin Rădulescu a fost trimis în judecată, fiind acuzat de dare de mită.