Menită să reducă riscul de producere a atentatelor teroriste și a marilor infracțiuni, Legea cartelelor Pre-Pay este contestată din umbră chiar de mari companii de telefonie mobilă, care au câștiguri uriașe din vânzarea „la liber”, fără niciun control, a cartelelor preplătite
Pe 2 iulie, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege care obligă deţinătorii de cartele telefonice preplătite (Pre -Pay) să-şi prezinte datele personale de identificare, în caz contrar urmând a fi anulat numărul de telefon. Legea a fost însă, la rândul ei, atacată de Avocatul Poporului, la Curtea Constituţională. Victor Ciorbea a contestat astfel o lege adoptată în mai mult de 80 de țări, care au conștientizat că aceste cartele preplătite au devenit unul dintre principalele mijloace de comunicații folosite de teroriști sau de către marii infractori. Unele ţări au adoptat legea după grave atentate teroriste petrecute pe teritoriul lor, altele pentru că au constatat creşterea gradului de alertă teroristă. Or, nici România, ca ţară NATO, nu se poate considera la adăpost de aceste ameninţări.
Atentate sângeroase
Spaniolii au introdus legea cartelelor Pre- Pay după ce atentatele cu bombă din trenurile de la Madrid au ucis, acum zece ani, 192 de oameni (între care şi doi români) şi au rănit alţi 1.800. Bombele au fost declanșate, de teroriști din Algeria, cu telefoane mobile care utilizau astfel de cartele Pre-Pay.
Ne puteți urmări și pe Google News
Tot mai multe ţări au hotărât să adopte legi prin care să reglementeze utilizarea cartelelor şi să închidă astfel, pe cât posibil, „autostrada” pe care defilau teroriştii şi alţi infractori. Brazilia, Elveţia, Germania, Japonia, Turcia, China şi alte aproape 80 de ţări din întreaga lume au luat măsuri de identificare a utilizatorilor de cartele SIM preplătite.
Bulgarii au introdus măsura încă de la sfârșitul anului 2009 pentru a-i urmări pe autorii de infracțiuni grave precum asasinate, răpiri și trafic de droguri. Cu toate acestea, teroriștii Hezbollah au comis, în 2012, atentatul de la Burgas. Acest caz este, pentru unii, argument împotriva înregistrării cartelelor, dar logica este demnă de Gâgă. Teroriștii au folosit cartele Pre-Pay din altă țară, ceea ce arată cât de mare poate fi nevoia de a reglementa această piață, cât mai repede, în întreaga UE.
Sigur, spun specialiştii în securitate, „nicio metodă nu este infailibilă, dar dacă nu le dăm voie teroriştilor să meargă pe autostradă şi sunt nevoiţi să o apuce pe drumuri de ţară, se cheamă că am câştigat timp, poate că suficient cât să poată fi prinşi”. În multe țări din întreaga lume, consumatorii pot cumpăra cartele Pre-Pay fără ca nimeni să le solicite să prezinte un document de identitate. Acestea reprezintă mai mult de 75% din toate conexiunile SIM la nivel global, potrivit unui studiu al GSM Association. Acest lucru a contribuit la creșterea profiturilor companiilor de telefonie mobilă.
Lobby împotriva siguranței naționale
Surse confidenţiale ne-au dezvăluit că profiturile sunt motivul pentru care două dintre marile companii de telefonie mobilă fac lobby intens pentru anularea legii cartelelor PrePay în România. Companiile de telefonie mobilă sunt susținute, din umbră sau fățiș, de unele dintre cele mai cunoscute companii de Public Relations din țară.
Reguli în alte state
În China, consumatorii trebuie să prezinte acte de identitate naționale sau pașapoarte, în scopul de a achiziționa cartele SIM preplătite. În conformitate cu legislația franceză, operatorii trebuie să colecteze informații de identificare ale utilizatorilor și abonaților de servicii de comunicații preplătite. În Germania, comercianții cu amănuntul trebuie să colecteze numele, adresa, data nașterii, precum și alte informații de la cumpărători și le transmite operatorului. Legislația spaniolă impune colectarea numelui și naționalității cumpărătorului, precum și verificarea informațiilor prin prezentarea pașaportului sau a cărții de alegător. În Japonia, cerințele de înregistrare de utilizator nu se aplică cartelelor care sunt exclusiv de date.
Recomandările noastre
