PUBLICAȚIILE NOASTRE:

EVZ Verde

Atelierul de împletit papură, alternativa vieţii de casnică în Mahmudia

Autor: | | 12 Comentarii | 478 Vizualizari
impletit_papura
PROIECT Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta va porni un atelier de împletit papură în comuna tulceană Mahmudia, pentru a oferi o alternativă localnicilor care se ocupă, în cea mai mare parte, cu pescuitul

Anul trecut, Mariana Pohilcă, o femeie de 36 de ani din comuna tulceană Mahmudia, mamă a cinci copii, a fost angajată la atelierul de împletit papura, o iniţiativă a Asociaţiei Salvaţi Dunărea şi Delta (SDD). Proiectul pilot a funcţionat până în septembrie, timp în care femeia a primit un salariu lunar fix de 500, apoi 400 de lei, de la Consiliul Local pentru a împleti coşuri, cutii şi pălării din papură. În septembrie, fondurile locale s-au terminat, iar acum Mariana lucrează doar la comandă. Ea speră totuşi că proiectul care i-a dat şansa să înveţe o meserie şi să câştige bani va fi reluat. Asta promite şi SDD, avansând ca termen toamna acestui an, când, potrivit directorului executiv, Dan Bărbulescu, va fi dezvoltată o întreprindere socială la Mahmudia. „Acum lucrăm acasă dacă găsim comenzi. Chiar nu ştiu cum o să funcţionăm de-acum înainte, pentru că dacă nu se alocă fonduri să dezvoltăm atelierul, ţinând cont de faptul că nu este absolut nimic de muncă în toată Mahmudia, chiar se va pierde această meserie”, spune Mariana, care, săptămâna trecută, a făcut o demonstraţie a meşteşugului în Parlamentul European, la deschiderea expoziţiei  „Delta Dunării, paradisul în pericol”, o iniţiativă a europarlementarului Daciana Sârbu, împreună cu SDD şi organizaţia WWF. „Îmi place că e ceva făcut de mâna mea” Atelierul a funcţionat în sediul fostului CAP din comună, un spaţiu generos, unde este depozitată şi papura folosită la împletit. „Papura se taie din baltă, înainte cu cel puţin jumătate de an, pentru că trebuie să stea să se usuce şi abia atunci este bună pentru împletit”, explică Mariana care a deprins meşteşugul de la femeile mai bătrâne, acum un an. „E singura mea sursă de venit. Mie una chiar îmi place meseria asta, nu o fac de dragul că, vezi Doamne, să câştig un ban. Chiar îmi place că e ceva făcut de mâna mea şi sunt mulţumită de asta”, spune Mariana. Într-o oră ea poate face un coş mic la 5 lei, iar într-o zi unul mai mare de 30 de lei. În două zile are gata o pălărie care costă între 25 şi 30 de lei.  „În plată se socoteşte şi papura. Papura asta nu e ca un material, ai luat şi ştii că din metrul ăsta îţi iase o fustă, din papură poţi să faci un coş, dar uneori nu poţi pentru că este mai multă stricată, găurită”, explică femeia. Uneori fetele ei stau pe lângă ea şi mai prind din mişcări, iar planurile Marianei pentru copiii ei sunt să aibă un loc de muncă bun. Fata cea mare, în vârstă de 19 ani, a plecat din ţară, iar pentru cele mai mici, îşi doreşte să demareze proiectul atelierului, ca măcar una dintre ele să aibă un loc de muncă asigurat când va creşte. În avion, ca în Pasager Născută şi crescută în deltă, Mariana Pohilcă spune că n-ar alege alt loc. „N-aş putea să trăiesc la oraş. Aici poţi să pleci cu barca, să te plimbi. Cel mai greu este traiul pentru că nu ai de unde să faci bani, nu ai unde să munceşti”, afirmă ea. În situaţia ei sunt majoritatea dintre cei 12.000 de localnici. Astfel că, femeia, dacă ar fi primar, s-ar zbate să creeze locuri de muncă. „Venitul meu acum în casă este pensia de urmaş, pentru că primul soţ e decedat şi alocaţia copiilor şi ce mai câştigă soţul când prinde un peşte. Când nu prinde, datorii la magazin, pe care le dăm lunile care vine”, povesteşte Mariana. „Unii mai muncesc ca paznici, dar puţini. Şi să pescuieşti e scump, taxa e mare, bagi bani în scule, trebuie să dai şi la stat, iar pe timp de iarnă nu ai unde să pescuieşti că îngheaţă peste tot. Iar unde nu e îngheţat, e rezervaţie şi nu ai voie, iar dacă te prinde, amenzile sunt mari”, explică ea. Totuşi, în ciuda restricţiilor şi amenzilor, sunt destui săteni care riscă „ nu pentru că nu au ce face, nu pentru a se îmbogăţi, ci pentru hrană majoritatea, pentru cât de cât să îşi plătească impozitele, băncile”, spune tulceanca. Ea însă vrea o meserie din care să poată trăi şi care să îi asigure un loc de muncă, ceea ce ar putea face chiar din toamnă, când cel mai probabil va fi redeschis atelierul, după cum spune Dan Bărbulescu, directorul executiv al SDD. Între timp, Mariana poate lucra la comandă şi speră ca după vizita la Bruxelles, unde a expus câteva produse la Parlamentul European şi a făcut o demonstraţie de împletit, să crească numărul celor care vor dori să cumpere produsele făcute de ea. Vizita la Bruxelles a fost prima ieşire din ţară şi primul drum cu avionul. „La decolare mi s-a făcut oleacă rău, dar mi-a trecut, e ca şi cum ai merge cu Pasagerul (barcă ce face cursele către Sf. Gheorghe şi Sulina, n.r.), aşa mi-am închipuit că e”. PLANURI „Vrem să dezvoltăm un brand local în Delta Dunării” Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta (SDD) dezvoltă un proiect cu Fundaţia pentru Parteneriat cu scopul de a stimula crearea de întreprinderi sociale în România. Astfel, proiectul pilot al atelierului de împletit din Mahmudia are toate şansele să fie reluat din toamnă, susţine Dan Bărbulescu, directorul executiv al asociaţiei. Astfel, din punctul lui de vedere poţi întoarce profitul în comunitate, dar şi reînvia un meşteşug valoros. „Prin definiţie, Delta Dunării este o rezervaţie a biosferei, care înseamnă natură şi om îmbrăţişaţi. Aici, pescuitul reprezintă o ocupaţie pentru 90% dintre localnici. Iar interesul nostru să oferim alternative, pentru că, punând o presiune pe pescuit, se distrug efectivele de peşte, care oricum sunt aproape de limitele de jos”, explică acesta, subliniind că deja în deltă ştiuca este o rara avis. Mai mult, SDD plănuieşte să pună pe roate şi un program de management al deşeurilor la nivel local, prin care să le dea de lucru unora dintre localnici, ce vor fi implicaţi în colectarea şi valorificarea de PET-uri sau fier vechi. Asta în condiţiile în care, una dintre problemele majore ale zonei, în afară de lipsa reconstrucţiei ecologice şi de construcţiile ilegale, este lipsa unui sistem integrat de management al deşeurilor (gunoaiele se ard sau se aruncă direct în apă). În plus, asociaţia îşi propune să creeze o reţea comunitară de valorificare a produselor locale, cum ar fi peştele, peştele marinat, mierea de izmă şi să dezvolte un brand local în Delta Dunării. „Care este marea problemă în deltă din acest punct de vedere? Aici intră produse care sunt foarte scumpe, fiind o zonă izolată şi ies produse ieftine. Noi am vrea să inversăm acest paradox”, conchide Dan Bărbulescu. 


Tag-uri: pescuit, delta dunarii, Asociatia Salvati Dunarea si Delta
În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Atelierul de împletit papură, alternativa vieţii de casnică în Mahmudia.




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi
Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii