PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Economie

Au trecut 146 de ani de când avem „mărunţiş” în buzunare

Autor: | | 1 Comentarii | 1123 Vizualizari
Prima Monetărie a fos înfi inţată la data de 24 februarie 1870 într-un sediu de pe Şoseaua Kiseleff
Deşi zornăie prin toate portofelele, zgomotul de metal nu deranjează pe nimeni. Înainte să ajungă la oameni, milioanele de monede se fabrică într-un loc special

Şoseaua Kisselef din Capitală este „locul de naştere„ al primei Monetării a Statului. S-a întâmplat la data de 24 februarie 1870. A fost inaugurată în prezenţa domnitorului Carol I, a primului ministru Alexandru Golescu şi a ministrului de finanţe I.C. Brătianu. Până la sfârşitul anului, aici se bat 5.000 de piese din aur de 20 lei şi 4 0 0.0 0 0 de piese din argint de 1 leu, cu efigia domnitorului pe avers. Aflată sub suveranitate turcească, România reuşeşte să facă primul pas în încercarea de a emite o monedă naţională cu efigia principelui român pe avers.


În anul 1912, prima Monetărie se demolează, iar în  locul ei se ridică Muzeul Țăranului Român


Carol I nu mai apare pe monede

Din cauza protestului Imperiului Otoman, activitatea monetară a încetat după câteva luni, iar monedele din argint prevăzute în lege au Portretul domnitorului nu mai apare pe nici una din ele. Activitatea monetăriei se pare totuşi că a continuat şi după 1870, pentru ca în 1871 se menţionează o medalie bătută aici, medalie dedicată aniversării a 400 de ani de la ctitorirea mănăstirii Putna. După recunoaşterea independenţei de stat a României la Congresul de la Berlin, Monetăria îşi reia baterea de monedă în 1879, de data aceasta fără nicio îngrădire. Aşa-numita perioadă de aur a Monetăriei este considerată cea cuprinsă între anii 1879- 1885. În 1912, prima Monetărie a fos demolată, iar pe locul acesteia s-a construit Muzeul Naţional al Ţăranului Român. Legea nr. 391 din 22 februarie 1935 corectează şi completează sistemul monetar existent în scopul armonizării şi a acordării sale la necesităţile de schimb ale pieţei.


FOTO:Pe locul unde s-a afl at Monetăria Statului a fost ridicat impunătorul „Muzeu Naţional al Ţăranului Român”, situat pe Şoseaua Kiseleff nr. 3 FOTO: NICU DÎRÎDIAC



Medalii sportive, insigne şi decoraţiuni

De data aceasta, ideea reînfiinţării Monetăriei este bine primită, iar Decretul regal nr. 392 din aceeaşi zi hotărăşte înfiinţarea Monetăriei Naţionale. Cu finanţare din partea Băncii Naţionale, lucrările de construcţie a sediului încep pe 25 mai. Şapte luni mai târziu, lucrările sunt terminate, iar construcţia se predă Ministerului de Finanţe, în subordinea căruia urma să funcţioneze. În 1937 se înfiinţează sectorul de producţie diversă. Monetăria primeşte exclusivitatea vânzării argintului fin şi a semifabricatelor necesare consumului intern, exclusivitatea executării ştampilelor de orice fel pentru toate autorităţile statului şi drept de preferinţă pentru lucrările de medalistică, gravură şi presaj necesare statului.


FOTO: Noul sediu al Monetăriei Statului se afl ă pe strada Fabrica de Chibrituri nr. 30, Sectorul 5. Aici se fabrică şi monedele aflate în circulaţie



Pe 20 decembrie 1935, se inaugurează într-un nou local din strada Fabrica de Chibrituri nr. 30 Monetăria Naţională ca administraţie publică comercială cu personalitate juridică proprie şi gestiune autonomă. Pe lângă moneda de circulaţie, Monetăria fabrică şi monede pentru colecţionare, medalii, decoraţii, obiecte din aur şi argint, precum şi alte numeroase obiecte realizabile cu tehnologia specifică ei: jetoane, insigne, brelocuri, medalii sportive, sigilii, obiecte gravate, presate, acoperite galvanic sau emailate.



400.000 de monede de argint de 1 Leu

Chiar de la inaugurare, în 1870, până la sfârşitul acelui an, la Monetăria Statului s-au bătut peste 5.000 de piese de aur de 20 de LEI şi 400.000 de piese din argint de 1 LEU, cu imaginea Domnitorului Carol I.



Totodată, cea din urmă a fost şi prima moneda româneasca pe care apare numele monedei naționale - „Leu”. La 1 ianuarie 1936 Monetăria începe fabricarea monedei de 250 lei din argint. O lună mai târziu, moneda este pusă în circulaţie. Până pe 15 mai se bat 3.000.000 de monede din cantitatea de 4.500.000 prevazută în lege.

 


Tag-uri: maruntis, portofele, marunt, monetaria statului, soseaua kisselef, capitala, alexandru golescu, muzeul taranului roman, romania, imperiul otoman, berlin, banca nationala, aur, argint, moneda, monede
În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Au trecut 146 de ani de când avem „mărunţiş” în buzunare.




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

WOWbiz

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi
Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii