Autori

Autor: Florin Toma

Aşa ni se duc Gherasimii… | ALICE ÎN ȚARA NETERMINATĂ

DATA: miercuri, 29 martie 2017

Moartea unui artist înseamnă o pierdere. Şi drama absenţei lui se încuibăreşte, în egală măsură, şi în sufletul nostru. De aceea, odată cu dispariţia unui artist, murim şi noi puţin.

Principiul crevaselor comunicante | ALICE ÎN ȚARA NETERMINATĂ

DATA: luni, 27 martie 2017

Când un sistem cangrenat începe să crape, atunci nu se joacă, ci crapă serios. Una după alta, una derivată din alta, una în prelungirea celeilalte, crăpăturile se extind peste tot. Pe toată suprafaţa sistemului. Până îl fărâmă definitiv.

Binefăcătorii | ALICE ÎN ȚARA NETERMINATĂ

DATA: vineri, 24 martie 2017

Aţi avut vreodată acel moment de răgaz, în care să vă rememoraţi făcătorii de bine din viaţa dvs.? V-aţi făcut socoteala că, în general, fiecare om a avut în existenţa sa doar câţiva binefăcători, care le-au schimbat soarta?

Cuierul de ambe sexe | ALICE ÎN ȚARA NETERMINATĂ

DATA: miercuri, 22 martie 2017

O chestiune cu amplă abordare sexuală (strict teoretică!) mi-a oropsit atenţia în ultimele zile. Sigur, trec peste aprecierile şoferilor făcute la adresa doamnei Firea – în direcţia aceasta – sublimate în miile de claxoane ce se ridică în văzduhul Bucureştiului, la orice oră şi într-un singur glas.

Brâncuşi + 60 | ALICE ÎN ȚARA NETERMINATĂ

DATA: luni, 20 martie 2017

Fiecare dintre noi dispunem de o geografie mitologică personală. Un fel de album de reprezentări pentru orice spaţiu de pe acest pământ.

Noi, kafkangiii | ALICE ÎN ȚARA NETERMINATĂ

DATA: vineri, 17 martie 2017

„Toate-s praf... Lumea-i cum este... şi ca dânsa suntem noi.” – zice Poetul la 20 de ani. ... Ne permitem să-i adăugăm lumii, fiindcă a trecut ceva vreme din 1870 până acum, şi alte însuşiri: şuie, prost aşezată, schimonosită, cocoşată, şchioapă, bâlbâită, cu albeaţă pe un ochi, surdă, başca dusă cu capul un pic, dacă nu chiar mai mult.

O scrisoare păstrată | ALICE ÎN ȚARA NETERMINATĂ

DATA: miercuri, 15 martie 2017

Fără să am porniri sălbatice şi răzbunătoare (deşi, când îmi ies din ultima răbdare, sunt regulamentar-necruţător!), păstrez într-un sertar al memoriei mele – asta, cât poate ţine şi ea minte! – toate ultragiile ce mi-au fost aduse cândva, toate ofensele, toate loviturile primite, toate insultele şi invectivele ce mi-au fost aruncate.

Agricultura neurotică | ALICE ÎN ȚARA NETERMINATĂ

DATA: luni, 13 martie 2017

În acea întâlnire de neuitat, din atelierul său, Ştefan Câlţia mi-a povestit despre şcolile rurale de agricultură, ce au funcţionat în perioada interbelică, până când România a căzut sub cnutul sovietic şi agricultura a fost infectată cu virusul colhoznic. Ele fuseseră create după un model suedez… Povestea e însă mai lungă.

Atenție! Xerox defect | ALICE ÎN ȚARA NETERMINATĂ

DATA: vineri, 10 martie 2017

Într-o minunată întâlnire, la atelierul său, cu artistul Ştefan Câlţia, acesta mi-a povestit – cu argumenete foto stocate pe un laptop (de a cărui funcţiune complicată se mai împiedica uneori, scuzându- se galeș-inocent!) – ce a putut el să întreprindă la Şona, satul său de baştină, aflat la 7 km de Făgăraş.

Secta „guranivilor” | ALICE ÎN ȚARA NETERMINATĂ

DATA: miercuri, 08 martie 2017

Scormonind curios prin lada de zestre cu care limba română îşi face veacurile printre oameni şi o cară cu ea peste tot, am dat peste o expresie verbală foarte sugestivă: a vorbi gura fără el (verişoară primară cu a lua gura pe dinainte).

Pagina 1 din 10

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro