PUBLICAȚIILE NOASTRE:

EVZ Verde

Autorităţile române lasă sturionii în voia Dunării

Autor: Petrisor Cana | marţi, 08 februarie 2011 | 36 Comentarii | 1816 Vizualizari
06_sturion
Ministerul Agriculturii a stopat finanţarea pentru programul de repopulare a Dunării cu sturioni, susţinut de UE. Astfel, redresarea speciilor care produc icre negre este grav afectată.

Unul dintre cele mai importante proiecte de protejare a speciilor pe cale de dispariţie, susţinut şi de Uniunea Europeană, riscă să fie compromis din cauza autorităţilor române. Mai exact, oficialii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Durabile (MADD) nu au mai alocat fondurile necesare continuării programului de repopulare a Dunării cu sturioni, pe care şi l-au asumat cu cinci ani în urmă.

Asta, deşi specialiştii europeni şi cei români i-au avertizat că întreruperea programului naţional de
repopulare pentru perioada 2006-2015 "va afecta grav şansele de redresare a sturionilor migratori".

Cinci milioane de euro, aruncate pe apa Dunării


Concret, programul naţional de susţinere a Dunării cu pui de sturioni din specii ameninţate a fost implementat, în 2006, de ministerele Agriculturii şi Mediului pentru refacerea stocurilor de sturioni sălbatici din fluviu, grav afectate de pescuitul necontrolat din perioada 1990-2000.

Din acest motiv, autorităţile române au interzis pescuitul acestor specii (morun, nisetru, cegă, păstrugă şi viza) până în 2015. Scopul principal al programului era acela de a redresa populaţiile de sturioni din Dunăre, astfel încât România să redevină lider de piaţă ca producător de caviar sălbatic în Uniunea Europeană. Până în 2006 (între 1998 şi 2005) Bulgaria populase fluviul cu 549.000 de pui de sturion, conform datelor Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării (INCDD).

În perioada 2006-2009, România a populat Dunărea cu 412.000 de pui de sturioni. S-au format, astfel, patru generaţii. "Acestea nu sunt suficiente pentru a permite reluarea pescuitului în 2015. Trebuie să avem zece generaţii durabile pentru o dezvoltare pe termen lung. Fiecare generaţie de morun, de exemplu, se reîntoarce abia peste 14-15 ani pentru a asigura continuitatea reproducerii", a explicat pentru EVZ doctor inginer Radu Suciu, specialist în cadrul INCDD.

Din 2006 până în 2010, Ministerul A griculturii a alocat, în fiecare an, câte un milion de euro pentru programul de repopulare cu sturioni.

Iar, pentru susţinerea acestuia, guvernul Norvegiei a alocat 1,05 milioane de euro, destinaţi "dotării" cu cipuri electronice a zeci de pui de morun, păstrugă şi cegă. "Dotăm cu dispozitive electronice exemplare tinere la staţiunea de cercetare de la Isaccea. Apoi, urmărim prin satelit ac tivitatea sturionilor. Totodată, puii de morun crescuţi în captivitate sunt dotaţi cu emiţătoare ultrasonice pentru a se stabili cât timp le ia să ajungă în Marea Neagră", a adăugat Radu Suciu.

Potrivit acestuia, norvegienii, care sunt experţi în conservarea şi creşterea somonilor, au înţeles valoarea inestimabilă a sturionilor din Dunăre şi s-au oferit să le întindă o mână de ajutor autorităţilor române. "Ei au făcut o adevărată industrie din afacerile cu somon, iar modelul lor este implementat în toată lumea", a precizat specialistul român.

150.000 de pui "zac" în crescătorii


În 2009, în urma unei licitaţii publice, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA) a încheiat un acord-cadru, valabil patru ani, cu Asocierea ECOSTURIA. Scopul: producerea şi furnizarea de pui de sturion (150.000 de exemplare pe an) necesari continuării programului de populare a Dunării.

Primul lot, produs la crescătoriile din Tămădău şi Oltina, a fost eliberat în Dunăre după ce a primit avizul unei comisii de experţi de la ANPA. Aceeaşi comisie a verificat şi lotul din 2010, însă cei 150.000 de pui "zac" şi acum în crescătorii, deşi ar fi trebuit să ajungă de mult în fluviu.

Specialiştii INCDD, susţinuţi de Autoritatea Ştiinţifică CITES (Convention on International Trade of Endangerad Species of Wild Fauna and Flora sau Convenţia privind comerţul internaţional de plante şi animale periclitate), s-au adresat ministrului agriculturii, Valeriu Tabără, ministrului mediului, Laszlo Borbely, dar şi primului-ministru, Emil Boc.

Fondurile nu au mai fost însă deblocate. Experţii susţin că cei mai afectaţi vor fi morunii - cei mai mari peşti de apă dulce din lume -, dar şi nisetrii şi păstrugile care se reproduc în Dunăre, singurul fluviu din Uniunea Europeană în care mai există aceste specii.

Cele trei specii au fost clasificate în acest an de Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii drept "ameninţate critic". Alte două specii de sturioni, şipul şi viza, au dispărut complet din apa fluviului în ultimii 50 de ani.

MINISTRUL AGRICULTURII:
"De ce să dăm doar noi bani şi alţii să profite?"


Specialiştii români au atras atenţia şi asupra faptului că beneficiile pe termen lung ale repopulării Dunării cu sturioni sunt mult mai mari decât costul susţinerii anuale a proiectului. "Dacă în acest an se va popula fluviul cu doar 100.000 de pui de morun, este de aşteptat ca minimum 5.000 de femele să ajungă la maturitate, intrând în Dunăre pentru reproducere. Icrele produse de 500 dintre femele au o valoare comercială la export de ordinul a cinci milioane de euro pe an", precizează specialiştii INCDD. Aceştia leau comunicat oficialilor români că UE a demarat deja programe de susţinere a repopulării, prin implementarea u nui proiectpilot, finanţat din fonduri europene, de creştere a sturionilor la Staţiunea de Crecetări Ştiinţifice de la Nucet (Dâmboviţa).

"Rezultatele acestui proiect vor oferi posibilitatea continuării populării Dunării cu bani europeni. Dacă lipsa banilor alocaţi de statul român ar opri proiectul, riscăm să pierdem însă şi fondurile de la UE", a explicat Radu Suciu.

În replică, ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, susţine că unul dintre motivele pentru care nu a alocat fonduri pentru programul care se derulează de cinci ani este că nu ar fi văzut actele normative prin care a fost reglementat proiectul. "Nu pot să fiu de acord cu un proiect care nu are la bază acte normative. Am cerut să îmi justifice banii pe care îi dau", a declarat Tabără pentru EVZ.

Acesta s-a declarat nemulţumit şi de faptul că în proiect nu au fost implicate şi celelalte ţări riverane Dunării: Ucraina, Bulgaria, Serbia şi Rusia. "De ce doar noi să dăm bani şi celelalte ţări să profite? Să ne punem de acord ca fie investim toţi, fie semnăm un acord în baza căruia ştim că doar România va beneficia de acest proiect".

Ministrul speră ca acest aspect să fie clarificat la a cea de-a patra Întâlnire Regională a Managementu lui Durabil al Sturionilor din Nord-Vestul Mării Negre şi al Dunării Inferioare, în acord cu CITES, care va avea loc în Săruleşti (Călăraşi), între 9 şi 11 februarie.

Tag-uri: delta dunarii, Sturioni, Sipul, Nisetru, Viza, icre negre




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITESTE ACUM
Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii