Avortul, metoda contraceptivă folosită în exces de românce

Avortul, metoda contraceptivă folosită în exces de românce

Ignoranţa şi lipsa de educaţie le fac pe românce să transforme avortul într-o metodă contraceptivă folosită mult prea des.

Specialişti în planificare familială spun că de câţiva ani scade tot mai mult numărul tinerelor care îi apelează. Comparativ cu boom-ul înregistrat imediat după revoluţie (când toate femeile mergeau la medic pentru sfaturi legate de evitarea sarcinii nedorite şi tratament adecvat), acum adresabilitatea a scăzut la jumătate. "Comparativ cu perioada de vârf a adresabilităţii, cincinalul 1990 – 1995, numărul femeilor curioase de metode moderne de contracepţie s-a înjumătăţit. În perioada de vârf , în anii 90 – 95 aveam între 350 şi 400 de consilieri pe lună, acum ajungem abia la 200 în aceeaşi perioadă", spune specialistul în planificare familială Carmen Cernescu. Locul trei la avorturi în UE În schimb, ginecologii raportează mii de avorturi anual. Numai la Timişoara, în cele două spitale de obstetrică – ginecologie de stat, s-au înregistrat anul trecut 1.362 de avorturi, la cerere. Cu alte cuvinte, în fiecare zi lucrătoare din 2010, medicii ginecologi timişoreni au executat patru chiuretaje. Nu a fost vorba, în niciunul din cazuri de cauze medicale carec să impună întreruperea de sarcină. Cifrele nu reflectă realitatea cu exactitate: foarte multe femei apelează cabinetele particulare, iar numărul întreruperilor de sarcină în mediul privat nu este contorizat statistic. Cu aşa o statistică dramatică, România ocupă locul al treilea în Europa în ceea ce priveşte numărul avorturilor. Conform organizaţiei "Institute for Family Policies", în ultimii ani în ţara noastră s-au înregistrat peste 120.000 de avorturi, cu o medie de 78 de întreruperi de sarcină la 1000 de femei. "Această statiscă nu face decât să confirme faptul că suntem o ţară în continuare în faza de dezvoltare, iar educaţia trebuie începută foarte timpuriu, în ciuda principiilor religioase sau modelelor pudice din familie. Media de vârstă a începerii vieţii sexuale se află în jurul a 14 ani, aspect ce ar trebui să ne îngrijoreze pe fiecare în parte", spune Ioana Vârtosu, medic.

"După chiuretaje, femeile nu merg la planificare familială" Ginecologii au aceeaşi explicaţie. Româncele ajung să avorteze pentru că nivelul educaţiei lor sexuale este foarte scăzut. "Nivelul de educaţie medicală nu este nici pe departe satisfăcător şi nici suficient pentru a se apela la metode contraceptive", explică Mihai Băcilă directorul Spitalului de Obststrică – Ginecologie dr. Dumitru Popescu din Timişoara. Evident, cineva trebuie să le informeze pe femei că pot evita sarcinile nedorite şi altfel. De regulă, spre dezamăgirea doctorilor, cele care ajung să întrerupă sarcini nu se grăbesc să asculte sfaturile specialiştilor în planning familial. "Este rolul nostru să le informăm pe femei şi o facem. Întotdeauna după un chiuretaj la cerere le îndrumăm pe paciente la cabinetul de planning familial pentru a li se recomanda metode contraceptive însă nu prea se duc", a mai spus Băcilă. „Biserica consideră uneori mult mai păcătoasă varianta contraceptivă decât recurgerea la un avort” Economic vorbind, e mai ieftin pentru o femeie să ia aticoncepţionale decât să plătească o întrerupere de sarcină. Fără să mai punem în calcul efectele fizice şi pshice ale intervenţiei. "Anticoncepţionalele sunt de departe mult mai ieftine decât un avort la nivelul unui calcul anual. În continuare în România lipsa educaţiei sanitare şi a sistemului reproductiv îşi spune cuvântul, femeile recurgând la avort pe post de metodă contraceptivă trecând peste orice criteriu etic sau religios. Biserica din păcate, căci trăim într-o ţară ortodoxă, consideră uneori mult mai păcătoasă varianta contraceptivă decât recurgerea la un avort. Explicaţia constă în faptul că anticoncepţionalele pot inhiba implantarea unui ovul lunar, făcându-le astfel pe femei culpabile de câte un avort în fiecare lună", mai spune medicul Ioana Vârtosu.

Ne puteți urmări și pe Google News