Băsescu îi omagiază pe Brâncoveni: Fermitatea în apărarea adevărului e o condiție esențială pentru destinul unei comunități

Românii au multe modele de urmat în rândul domnitorilor români, a declarat președintele Traian Băsescu într-un comunicat emis de președinție cu ocazia sărbătorii de astăzi sfinților Brâncoveni. Potrivit președintelui, destinul Brâncovenilor, urmat și de moartea lor martirică la Constantinopol în anul 1714, dovedește forța cu care un om a fost capabil să schimbe în bine destinul țării sale, chiar cu prețul jertfei propriei vieți și aceea a fiilor săi.

„Sărbătoarea aceasta are loc, nu întâmplător, într-un timp și într-un loc de care viața martirilor Brâncoveni este profund legată. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat anul 2014 drept «Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni» în Patriarhia Română iar Biserica «Sfântul Gheorghe - Nou» adăpostește trupul voievodului martir Constantin Brâncoveanu adus în ţară de către soţia sa, doamna Maria, pentru a fi înmormântat în frumoasa ctitorie pe care voievodul a ridicat-o în capitala țării”, a spus președintele Traian Băsescu.

„Privind în urmă la ceea ce au dăruit Brâncovenii în istoria României, suntem invitați să reflectăm la exemplaritatea unui destin pe deplin asumat, în spiritul jertfei și al credinței mărturisitoare”, a mai spus acesta.

Președintele a reamintit că într-o perioadă politică dificilă, „la confluența dintre Răsărit și Apus, Constantin Brâncoveanu a răspuns în egală măsură vocației sale de om politic, dar și de ctitor și cărturar, împlinind, în chip strălucit, destinul domnitorului luminat, preocupat de artă și cultură, asemenea marilor principi ai Renașterii”.

Istvan Kovacs, arbitrul meciului cu Paris St Germain, făcut praf de Barcelona: A distrus totul!

Cum au încercat agenții lui Putin să se infiltreze în România. Armata, direct vizată. Raport CSAT

Traian Băsescu a făcut și o trece în revistă a instituțiilor înființate de domnitorul român, „numeroase ctitorii în frumosul stil brâncovenesc, Academia domnească din București înființată la 1694, școli superioare și biblioteci care au devenit centre de cultură rivalizând cu cele din Apusul Europei și, nu în ultimul rând, tipărirea Bibliei de la București, prima ediție integrală a Sfintei Scripturi scrisă în limba română, toate acestea echivalând cu un înalt act de cultură și spiritualitate, prin care domnitorul a rămas în conștiința națională. Această plurivalență a preocupărilor sale ne face să vorbim despre o «epocă brâncovenească» înțelegând prin aceasta o perioadă de înflorire în spiritul unei unități care, cu siguranță, a pregătit intrarea noastră în modernitate. 

Președintele a mai declarat că curajul mărturisirii, fermitatea în apărarea adevărului și a dreptății sunt condițiile fără de care destinul unei comunități nu poate fi imaginat.

„Dacă noi toți vom înțelege și vom asuma cu deplină responsabilitate această lecție de viață, vom avea șansa să continuăm destinul pe care voievodul Brâncoveanu l-a dorit pentru poporul său. Istoria evoluează, antrenându-ne în transformările ei, și sunt convins că este necesar, mai mult ca oricând, să ne păstrăm fidelitatea față de toate aceste repere care ne pot orienta spre progres, spre modernizare, spre dezvoltarea potențialului extraordinar de care dispunem”, a  mai spus Băsescu.