Băsescu și Hellvig, dezvăluiri despre implicarea SERVICIILOR SECRETE în JUSTIȚIE

Autor: | | 13 Comentarii | 9596 Vizualizari

Doi dintre înalții demnitari ai statului român au devoalat în ce constă implicarea serviciilor secrete în Justiție, în afară de asigurarea de suport tehnic pentru DNA (filaje, interceptări etc.), implicare care este reglementată de o serie de hotărâri secrete ale CSAT. Este vorba de fostul președinte Traian Băsescu și de actualul director al SRI, Eduard Hellvig. Ambii au declarat public că ofițerii serviciilor de informații urmăresc dosarele aflate pe rolul instanțelor pentru a-i depista pe magistrații corupți.

Continuarea pe premium.evz.ro

Premium.evz.ro este platforma cu plată a site-ului „Evenimentul zilei”, cuprinzând o selecție exclusivă de materiale de presă de calitate.

În urmă cu o săptămână, Traian Băsescu, cel care a declanșat scandalul ofițerilor acoperiți din Justiție, în 6 aprilie 2015, a fost invitat la România TV în emisiunea lui Victor Ciutacu. Cu acest prilej, cei doi au avut un dialog pe această temă: 

Victor Ciutacu: Domnule preşedinte Băsescu, a produs stupoare la un moment dat declaraţia dintr-un interviu a domnului general Dumbravă de la SRI, care spunea că justiţia e un câmp tactic pentru serviciu. Poate, este controlată justiţia prin ofiţeri acoperiţi?


Traian Băsescu: Îmi e foarte greu să vă spun.

Victor Ciutacu: Nu va lasă secretul?

Traian Băsescu: Nu mă lasă multe, în primul rând calitatea de fost şef de stat nu mă lasă să fac aprecieri legate de acest lucru. Ce pot spune este că declaraţia domnului general Dumbravă a fost neinspirată. Pe de altă parte, nu pot să nu recunosc că eu am cerut structurilor de securitate, SRI-ului în mod deosebit, să aibă grijă ca procesele să nu fie denaturate de intervenţii la judecători. Adică modul cum ei au făcut-o este deja problema lor, dar...”

Victor Ciutacu: Cred că e problema noastră a tuturor.

Traian Băsescu: Aşa este, este o problemă de legalitate sau de independenţă a Justiţiei. Însă nu pot să mă derobez de responsabilitatea pe care mi-am asumat-o atunci când am cerut Serviciului Român de Informaţii, ştiind că sunt destui care reuşesc să ajungă, prin avocaţi, prin cunoştinţe, prin nu ştiu ce, să influenţeze hotărârile. Şi aveam experienţă de când fusesem primar. Şi degeaba ne zbăteam în procesele de restituire şi aveam documente că acel imobil nu aparţine nu ştiu cui, hotărârea judecătorească era să i-l dăm. Deci plecând de la această experienţă pe care am dobândit-o când eram primar, am atenţionat Serviciul Român de Informaţii că angajarea lor în lupta împotriva corupţiei trebuie să vizeze şi supravegherea celor care ar putea să facă intervenţii la judecători. Acum, că Dumbravă a avut nefericită exprimare cu câmpul tactic…”

Victor Ciutacu: Nu a fost trecut în rezervă sau trimis la pensie.

Traian Băsescu: Acum, sincer să fiu, nici eu nu l-aş fi trimis, ci l-aş fi pus să dea o explicaţie.

Victor Ciutacu: Păi una e să îi supraveghezi şi altceva e să controlezi prin ei, domnule preşedinte.

Traian Băsescu: „Aici trebuie să lămurească Dumbravă explicaţia la termenii pe care i-a folosit. Iar solicitarea mea a fost către cei interesaţi să facă intervenţii, nu să fie supravegheaţi judecătorii. Şi cred că Dumbravă nu a vrut să spună că ei supraveghează judecătorii.

Același lucru a fost susținut, în 25 mai, de Eduard Hellvig, proaspăt numit la acea vreme în funcția de director al SRI de către președintele Klaus Iohannis. Atunci, Hellvig i-a reproșat generalului SRI Dumitru Dumbravă că a ”comunicat prost” când a afirmat că Justiția este un ”câmp tactic” pentru serviciile secrete. „Serviciul Român de Informaţii lucrează bine, dar din păcate are momente când comunica prost. Dacă la acea afirmaţie ar fi fost o virgulă în care s-ar fi spus ”în limitele legilor şi competenţelor stabilite pentru Serviciul Român de Informaţii”, această discuţie nu exista(...) Dacă s-ar fi comunicat că doar în ceea ce ţine de competenţele legislaţiei a Serviciului Român de Informaţii, evident că lumea ar fi înţeles că urmărim că procesul în sine nu ne interesează pe noi în faza procesuală, dar să nu existe persoane cum au fost în trecut, judecători, procurori, care pe drum au uitat că servesc statul român şi au avut alte preocupări decât a servi statul român.”

Despre modul efectiv în care serviciile secrete se implică în lupta anticorupție nu se știu foarte multe detalii. El este reglementat de o serie de decizii ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care sunt secrete. Dacă infractorii ar cunoaște modalitatea în care ofițerii de informații îi sprijină pe procurori pentru a-i prinde, le-ar fi foarte ușor să își ia măsuri de precauție.

Cu toate aceastea, Uniunea Națională a Judecătorilor din România, condusă de judecătoarea Dana Gârbovan, a solicitat CSAT ”numărul, data adoptării şi copia după hotărârile  referitoare la relaţia dintre serviciile secrete ale statului, în special cele ale SRI, cu justiţia, precum şi atribuţiile acestor servicii în domeniul justiţiei.” Nu a primit însă niciun răspuns, motiv pentru care judecătorii vor să dea în judecată Consiliul. 

Pornind de la declarațiile generalului Dumitru Dumbravă, UNJR dorește să afle de la SRI ce înseamnă concret „câmp tactic”, care sunt mijloacele prin care serviciul operează în acest „camp tactic”, care este cadrul legal ce permite SRI să își mențină „interesul/atenția până la soluționarea definitivă a fiecărei cauze”, în ce constă în mod efectiv acest „interes”, care sunt limitele sale, de ce garanții este însoțit și ce control se exercită asupra sa.




Alte articole din categoria: Justiţie

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi