Sănătate

Pericolul dintr-un pahar cu bere. VEZI ce chimicale din bere îţi pot distruge sănătatea

Autor: Georgeta Petrovici | joi, 27 octombrie 2011 | 45 Comentarii | 9437 Vizualizari
Berile nesănătoase au în compoziţie E-uri care îmbolnăvesc sau ceea ce medicii numesc "cărăuşi ascunşi" de zahăr sau sare. Îndulcitorii sunt suspectaţi că pot cauza inclusiv cancer.

Piaţa românească a început să fie asaltată de beri care în mod normal nu ar avea voie să poarte acest nume. Este vorba de berile aromate cu portocale sau alte fructe. "Categoric sunt mai nesănătoase decât berile adevărate, curate. Plus că majoritatea conţin acei îndulcitori extrem de controversaţi pentru că sunt cancerigeni. Aceste beri au apărut pe o tendinţă generalizată şi în Occident. Femeile vor să bea bere, la fel şi tinerii, iar aceştia vor ceva cu gust dulce. Nu caută hameiul în bere, ci ceva dulce. În Germania este interzisă prin lege vânzarea lor sub apelativul de bere", susţine maestrul berar german Joachim Reuling, cu o vechime de 17 ani în branşă. Exemple de beri cu zahăr ascuns Am ales la întâmplare câteva dintre cele mai cunoscute "beri dulci" care se vând la noi. Beck’s Green Lemon conţine jumătate bere şi jumătate citronadă chimică (cu sirop de glucoză şi fructoză de grâu, zahăr, acid citric, aromă naturală şi colorant natural din lămâie). Redd’s este o bere blondă cu 6% zahăr, suc de lămâie 4,5%, aromă naturală de lămâie. Tuborg Tropical este o bere cu suc din două fructe – lime şi fructul pasiunii care conţine, pe lângă berea cu porumb, zahăr, 2,8% suc concentrat de fructe (mere lămâi, ananas, fructul pasiunii 0,4%, lime 0,1%) arome naturale, acid ascorbic, concentrat de şofrănaş pe post de colorant. Bergenbier Fresh este un amestec de bere (50%) şi băutură răcoritoare din suc de lămâie plus un E periculos. Cu menţiunea că sucul concentrat de lămâie este prezent în proporţie de 0,32%, iar în rest avem sirop de zahăr, extract concentrat de portocală, suc concentrat de portocală, stabilizatori – pectină şi gumă de carroba, antioxidant – acid ascorbic, aromă naturală, colorant galben de chinolină. Specialistul în alimentaţie Gheorghe Mencinicopschi explică faptul că acest galben de chinolină nu este altceva decât "E 104, un colorant artificial. Nu numai că este un cărăuş ascuns de sare în organism, dar, în plus, poate provoca atacuri de astm, dermatite sau ADHD persoanelor sensibile la substanţă". Specialistul mai atrage atenţia că zaharurile din berile îndulcite sunt la fel de nesănătoase. "Ni se tot spune să evităm consumul de zahăr, printre altele. Aici găsim zaharuri ascunse, pe care consumatorul nu le conştientizează şi care, în timp, pot duce la obezitate, rezistenţă la insulină şi chiar diabet", a mai explicat prof. Mencinicopschi. Porumb în loc de orz Berea căreia i se face reclamă că este "probabil cea mai bună din lume" este una dintre puţinele de pe rafturile hipermarketurilor româneşti care nu conţine porumb. Din punctul de vedere al specialiştilor în bere, băutura care se vinde sub acest apelativ nu ar avea voie să conţină porumb. "În general, producătorii industriali de bere se străduiesc să obţină o bere care nu are gust rău, dar care nici nu se remarcă prin nimic deosebit", mai spune maestrul berar. Iar pentru profit maxim vor să grăbească procesul tehnologic. Astfel că înlocuiesc malţul de orz cu mălai, iar ceea ce rezultă este departe de ideea de bere. În România, cele mai multe beri conţin şi porumb. Chiar pe etichete de beri premiate citim că există un adaos de porumb sub formă de mălai. De exemplu: Golden Brau, Albacher Premium, Dorfer, Peroni, Timişoreana, ca să nominalizăm, la întâmplare, numai câteva dintre cele mai cunoscute dintr-o listă lungă. Preţul spune totul despre calitate Atenţie la preţ: o bere de porumb este ieftină. Specialiştii spun că este şi de mai proastă calitate. Deşi în rândul consumatorilor s-a încetăţenit ideea că berea cu porumb dă dureri de cap, acest lucru nu este adevărat. "Durerile de cap vin de la toate tipurile de alcool care nu sunt etanol şi apar în băuturile alcoolice la o fermentare necorespunzatoare sau la o fermentare la temperaturi mai înalte. Temperaturile ridicate se folosesc pentru a accelera fermentarea rezultând automat costuri mai mici de producţie", explică Olivia Indrecan, administra torul Jolly Beers, companie care importă beri de manufactură. Porumbul îi "ajută" pe producătorii industriali să obţină cantităţi mari în timp record. "Porumbul în bere nu este o chestiune aşa de rea pentru sănătate. Problema apare că nu se mai respectă legea purităţii berii", afirmă Gheorghe Mencinicopschi. "Pentru industria berii europene se cultivă orz special. Din porumb nu se poate face malţ. Porumbul dă berii un gust specific care nu este tipic berii şi din acest motiv nu se foloseşte într-o bere bună. Spuma este de asemenea afectată în mod negativ", mai spune Joachim Reuling. ALTERNATIVE Cum alegeţi o bere de calitate: nu e pasteurizată şi nu are porumb Profit cu orice preţ este o idee pe care nu o vom întâlni niciodată la berarii de manufactură, de la acele fabrici mici din Germania, Cehia sau SUA, de exemplu, care nu fac rabat de la calitate şi care ştiu că o bere "adevărată" este nepasteurizată, e fără porumb şi chimicale adăugate. De ce sunt mai bune băuturile de manufactură Pentru a fi feriţi de aditivi, pasteurizare şi porumb, sau, mai scurt, pentru a bea bere "corectă", somelierii de bere recomandă orientarea spre băuturile de manufactură. Sunt şi în România astfel de beri, mai puţin cunoscute, ceva mai scumpe (deseori preţul e dublu faţă de o bere industrială obişnuită, de "brand"). Anumite hipermarketuri au rafturi speciale în care vând berile fabricuţelor din Occident care trăiesc independent de marile concernuri. În Europa, berile de manufactură acoperă o proporţie mică din piaţă. Cei care nu vor să plăteacă mai mult, pot opta pentru berile de consum larg. Specialiştii recomandă: să fie în sticlă de sticlă, nu pet, nu doză metalică. Somelierii de bere ne sfătuiesc: citiţi atent eticheta şi cumpăraţi bere nepasteurizată şi care nu are în compoziţie porumb. Câteva exmple la întâmplare de beri care conţin exclusiv hamei şi malţ: Ursus, Heineken, Carlsberg. "Adevărata artă în producerea berii constă în a crea o bere surprizătoare, folosind doar apă, malţ, hamei si drojdie.“
JOACHIM REULING, maestru berar
RECLASIFICREA BERII De calitate, de masă şi de manufactură În prezent, berea în România e catalogată după culoare. Blondă şi brună. Deserori cea neagră se confundă cu berea brună. Specialiştii în domeniu susţin o nouă catalogare a berii, calitativ. "Considerăm că este necesară o reclasificare a berii, inspirată din clasificarea vinurilor şi care să fie în folosul consumatorului. Noua clasificare ar fi în bere de masă, bere de calitate superioară şi bere de manufactură", a declarat Alin Lupulescu, publisherul revistei Beerocracy, singura publicaţie de cultură a berii din România. Pe de altă parte, este de spus că nici pasteurizarea berii nu aduce nimic bun consumatorilor. Aceste beri (gen Ciuc, Timişoreana, Paulaner) rezistă mult mai mult decât o bere netratată. Consumatorul "cunoscător" însă nu va mai găsi gustul adevărat de bere. Citiţi şi:
  • TOPUL BOMBELOR ALIMENTARE. Cele mai periculoase 10 produse contrafăcute care ajung pe mesele noastre
  • Mezelurile, în topul bombelor alimentare
  • Bombele alimentare de pe masa românilor: Azi, cafeaua
  • ÃŽn ce alimente se găsesc cele mai periculoase E-uri?




SPUNE-TI PAREREA
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

B1

RTV

Realitatea

Unica

Ziare.com

Capital

Doctorul Zilei

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.