Bulgaria ridică vocea la Rusia

Bulgaria ridică vocea la Rusia

Relația specială dintre Sofia și Moscova începe să se destrame pe măsură ce bulgarii își asumă tot mai mult, chiar și sub presiune externă, rolul de aliat NATO și membru al UE.

Tonul dialogului pe axa Sofia- Moscova s-a înăsprit în ultimele zile, după o reacție dură a vicepremierului rus Dmitri Rogozin care a iritat guvernul bulgar. Oficialul rus acuzase Bulgaria de „trădare” după ce Sofia a anunțat că renunță la achiziția de avioane militare rusești și se orientează spre aparate de zbor de mâna a doua din Occident. „Veşti din Bulgaria: un anume Șalamanov (ministrul apărării Velizar Șalamanov n.r.) l-a convins pe premierul Bliznashki să trădeze încă o dată Rusia prin achiziţia de avioane la mâna a doua”, a scris Rogozin pe Twitter.

Fără avioane rusești

Administrația de la Sofia l-a acuzat, ieri, pe oficialul rus de lipsă de respect față de „statul bulgar și instituțiile bulgare” prin declarațiile sale „iresponsabile și contrare bunelor maniere”. „Bulgaria este un stat independent, care adoptă decizii proprii cu privire la securitatea ţării”, a declarat ministrul bulgar de externe, Daniel Mitov. Reacția virulentă a lui Rogozin a venit imediat după ce guvernul bulgar a anunțat, marți, că va renunța, până în 2020, la avioanele de luptă de fabricație sovietică și le va înlocui cu, probabil, aparate americane F-16 la mâna a doua. Ceea ce a iritat și mai mult Moscova este faptul că ministrul bulgar al Apărării, Velizar Șalamanov, a subliniat că planul de achiziție este menit să slăbească dependența Bulgariei de Rusia.

Ne puteți urmări și pe Google News

Rusia, stat agresiv

Anunțul ministrului Apărării a venit la doar o zi după ce președintele bulgar, Rosen Plevneliev, denunțase Rusia, într-un interviu pentru presa germană, drept un „stat naționalist și agresiv”. Declarațiile dure ale șefului statului apăreau la doar o zi după victoria în alegerile anticipate ale aliatului său politic, Boiko Borisov, fost premier până în martie 2013. Spre deosebire de socialiștii aflați acum la putere, Borisov a declarat răspicat că este dispus să continue construcția gazoductului South Stream, proiect susținut de Moscova, doar dacă UE este de acord, ceea ce este puțin probabil. Tocmai presiunile Bruxelles-ului au determinat actualul guvern socialist de la Sofia să suspende lucrările la sectorul bulgăresc al South Stream, spre iritarea Rusiei. La această decizie s-a referit probabil Rogozin, când a vorbit de cele două acte de trădare din partea Bulgariei.

Iritarea Moscovei este cu atât mai mare cu cât Rusia și Bulgaria au vechi legături lingvistice, culturale și religioase iar Sofia este complet dependentă de gazele rusești. Însă, după izbucnirea crizei ucrainene, Bulgaria a participat la manevrele militare colective desfășurate de NATO la Marea Neagră și a avertizat, de asemenea, cu privire la zborurile dese de supraveghere ale aviației ruse de-a lungul liniei sale de coastă.

Răzvrătirea fostei „cârtițe” rusești din Uniunea Europeană

Acum câteva luni, în plină criză ucraineană, presa germană dezvăluia îngrijorarea guvernului de la Berlin cu privire la influența uriașă pe care Moscova o exercita asupra executivului socialist de la Sofia. Conform unor documente obţinute de revista germană Spiegel, relațiile dintre Rusia și Bulgaria ar fi atât de strânse, încât Kremlinul ar influența direct procesul legislativ din această țară. Rapoarte interne ale guvernului federal german avertizează că Rusia transformă Bulgaria într-o poartă de acces la Uniunea Europeană. O treime din economia bulgară ar fi controlate direct sau indirect de către Federația Rusă, arată documentele furnizate executivului german de către serviciile de informații externe (BND). Socialiștii au pierdut însă alegerile de duminica trecută, la jumătate de scor față de GERB, partidul lui Boiko Borisov, care a obținut 32,6 % din voturi. Borisov a exclus orice cooperare post-electorală cu socialiștii pe care Berlinul i-a văzut drept aliați loiali Moscovei.