Descoperit de un copil, coiful princiar getic din aur a trecut prin multe aventuri până a devenit o celebră piesă de muzeu
Celebrul coif princiar getic din aur de la Coţofeneşti este unul dintre artefactele cele mai spectaculoase, cu o valoare arheologică, istorică şi artistică excepţională, din expoziţia „Tezaurul Istoric”, a Muzeului Național de Istorie a României (MNIR). Pentru că anul acesta muzeele au decis să prezinte publicului povești interesante, iar povestea coifului este fabuloasă.
Se presupune că, în credința tracogeților, ochii apotropaici ar fi avut funcția magică, de a conferi purtătorului puteri sporite în lupta cu dușmanii
„Această capodoperă a toreuticii traco-getice a fost descoperită, întâmplător, în anul 1928, pe teritoriul unei așezări din a doua epocă a fierului, situată pe dealul din vecinătatea satului Coțofenești, comuna Vărbilău, Județul Prahova. Cercetările arheologice întreprinse ulterior la faţa locului au condus la concluzia că piesa a fost îngropată izolat, fiind o descoperire singulară”, spune Alexandru Arbunescu, muzeograf la MNIR.
Ne puteți urmări și pe Google News
Fragmente lipsă
Lucrat din foaie din aur, coiful avea o calotă în formă de con cu vârful rotunjit, ornamentată cu rozete conice dispuse în rânduri orizontale. Partea superioară a calotei lipseşte. Frontalul dreptunghiular, tipic getic, este decorat cu o pereche de ochi apotropaici, proeminenţi, cu sprâncenele răsucite în sus. Pe obrăzarele fixe, dreptunghiulare, de asemenea specifice coifurilor getice, este reprezentată câte o scenă de sacrificiu înfăţişând un războinic înjunghiind un berbec. Fiecare obrăzar are câte un orificiu la bază. Apărătoarea de ceafă, dreaptă, este ornamentată cu două frize suprapuse, decorate cu animale fantastice. Reliefurile care ornamentează coiful au fost realizate prin repusaj, foaia de aur fiind modelată la rece, de pe revers. Coiful, din aur cu titlul de 750‰, are înălțimea de 25,50 cm., diametrul la bază de 20,00 cm. și greutatea de 725,40 g. Se remarcă influenţele stilistice greceşti sau scitice, de sorginte persană, cum este decorul de frize cu animale fantastice de pe apărătoarea de ceafă, dar şi elemente getice, cum ar fi modul specific de reprezentare a ochilor de pe frontal.
Povestea coifului a fost transpusă într-un filmuleț, un ghidaj online, pe care îl puteți accesa după ce descărcați aplicația mobilă depe site-ul www.noapteamuzeelor. ro. Mu zeul Național de Istorie a României a fost premiat pentru acest ghidaj.
Sfârșit tragic și eroic al descoperitorului
„Căciula din aur” a fost găsită de un băiat, Traian Simion, în timp ce se juca împreună cu alți copii, pe deal. L-a dus acasă. Tatăl lui Traian, Alexandru Simion, a vândut coiful camaradului său de arme din timpul Primului Război Mondial, Ion Marinescu Moreanu, comerciant din Ploiești. Comerciantul a făcut o faptă bună pentru istorie: în anul 1929, a donat coiful Muzeului Național de Antichități. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în anul 1943, Traian Simion, descoperitorul comorii unice, avea să moară eroic pentru țară, pe frontul din Rusia.
Recomandările noastre
