PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Evenimente

Camelia Bogdan, judecătoarea care l-a trimis la ÎNCHISOARE pe Voiculescu, cere CSM să-i apere reputația profesională, după ce a fost ATACATĂ de Antena 3

Autor: Magda Spiridon | luni, 22 februarie 2016 | 61 Comentarii | 14057 Vizualizari
Judecatoarea Camelia Bogdan
După ce Antena 3 a difuzat mai multe emisiuni în care o acuza pe judecătoarea Camelia Bogdan, de la Curtea de Apel București, de conflict de interese, aceasta a făcut cerere de apărare a reputaţiei la Consiliul Superior al Magistraturii.

„Eram acuzată că, în 2014, aş fi luat bani de la partea vătămată - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Regionale - într-un dosar în care, de fapt, această instituţie avea calitatea de parte civilă - şi că aş fi fost într-o stare de incompatibilitate / conflict de interese pentru că am predat în cadrul unui seminar de prevenire a fraudei şi corupţiei funcţionarilor unei instituţii (Agenţia de Plăti şi Intervenţie pentru Agricultură) aflate în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Regionale”, scrie judecătoarea Camelia Bogdan în cererea adresată CSM.

Redăm, textual, cererea Cameliei Bogdan

Potrivit Antena 3 şi Lumea Justiţiei, remuneraţia pe care am primit-o ca lector în cadrul seminarului din 2014, la care se adaugă concediul de odihnă ce ar fi fost efectuat pe banii părţii vătămate în Poiana Braşov, ar fi fost plăți mascate pentru decizia pronunţată în dosarul nr. /3/2012** - Dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare - în care a fost condamnat şi Dan Voiculescu, fondatorul Trustului Intact. Altfel spus, mi se impută săvârşirea în concurs a infracţiunilor de corupţie în formă continuată şi spălare de bani pentru că am predat „Prevenirea fraudei şi a corupţiei în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene”  funcţionarilor APIA (a căror lista de prezenţa o ataşez prezenţei) într-un interval de două săptămâni, în intervalul orar 9-17.00, la Poiana Braşov.


Nu mai puţin adevărat este că am luat act, ex propiis sensibus, în data de 12.02.2016, că site-ul Antenei 3 îmi aduce acuzaţia că am săvârşit potenţiale infracţiuni şi doar împrejurarea că aş fi „parteneră de execuţii cu Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie mă apară de „pârnaie". Această exprimare argotică are rolul de a sublinia faptul că aş fi încălcat în mod grav legea.

Menţionez că:

  •  am predat la seminarul de la Poiana Braşov în timpul vacanţei judecătoreşti, cu acordul Preşedintelui de secţie, participând totodată şi la şedinţele de judecată la care am fost repartizată în acea perioada,
  • nu am încasat drept remuneraţie pentru prestaţia mea ca lector sub nicio formă, nicio sumă de bani de la vreo parte din dosarul ICA,
  • nu am fost selectată ca lector de Ministerul Agriculturii (nici de către Agenţia Naţională de Intervenţii şi Plăți în Agricultură, instituţie care, potrivit art.1 din Legea nr.1/2004, are personalitate juridică şi este ordonator de credite), ci de o societate care a câştigat procesul de selecţie pentru organizarea de cursuri pentru funcţionari din instituţii aflate în subordinea acestui minister,
  •  în prealabil am solicitat expressis verbis Agenţiei Naţionale de Integritate verificarea vreunei potenţiale incompatibilități între calitatea de magistrat şi calitatea de lector în cadrul programului „Aplicarea Viitoarei Politici Agricole Comune. Prevenirea fraudei şi a corupţiei în vederea protejării intereselor financiare ale Uniunii Europeneh, ANI comunicându-mi că această participare „nu este de natură să genereze situaţie de incompatibilitate”.
  •  banii cu care am fost remunerată pentru activitatea mea de lector nu provin de la Ministerul Agriculturii, ci dintr-un împumut contractat de Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare,
  •  colaborez de fiecare dată când se iveşte ocazia la proiectele Institutului Naţional al Magistraturii, dar şi în programe pentru prevenirea şi combaterea corupţiei organizate de diferite alte instituţii, aşa cum fac şi numeroşi alţi magistraţi români,
  •  am participat şi voi mai participa la astfel de conferinţe şi seminare, în ţară şi în străinătate, orice magistrat având datoria de a se perfecţiona continuu şi de a împărtăşi şi altora – magistraţi, ofiţeri de poliţie judiciară, funcţionari – cunoştinţele teoretice dobândite şi practica judiciară; asemenea evenimente joacă un rol important şi în prevenirea, nu doar în combaterea criminalităţii economice.

 

În ceea ce priveşte instituţia care a selectat şi plătit lectorii la seminar:

  •  Având în vedere că am fost acuzată că aş fi primit  bani de la partea vătămată (Ministerul Agriculturii) veţi reţine, aşadar că banii mi-au fost viraţi de către societatea FDI TOP Consult SRL (Consultantul selecţionat pentru organizarea seminarului pentru funcţionarii APIA), conform extrasului de cont ataşat prezenţei.
  • Această societate, al cărei beneficiar real este domnul Lucian Păuna, a răspuns în dată de 14 aprilie 2014 cererii formulate de Proiectul „Modernizarea Sistemului de Informare şi Cunoaştere în Agricultură” (MAKIS), implementat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi Agenţia Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţă Alimentelor (ANVSA) prin Unitatea de Management a Proiectului (UMP), cerere postată pe site-ul www.makis.ro.
  • Societatea FDI TOP Consult a fost selectată pentru a organiza cursurile de instruire a funcţionarilor. Ulterior, eu mi-am depus candidatura pentru a fi expert în cadrul acestor cursuri că urmare a procedurii de selecţie lansate de Consultantul SC FDI TOP Consult SRL, nicidecum de Ministerul Agriculturii.
  • Conform documentaţiei aflate în procedura de atribuire, lectorii au fost selectaţi de Consultantul FDI TOP Consult  SRL, au avut contract cu Consultantul FDI TOP Consult SRL şi obligaţii faţă de Consultantul FDI TOP Consult SRL, nu faţă de Unitatea de Management a Proiectului.
  • Veţi reţine, aşadar, că UMP nu a avut obligaţii contractuale sau de nici o altă natură în  raport cu lectorii implicaţi în proiect. Lectorii au avut contract doar cu Consultantul FDI TOP Consult SRL unde sunt specificate drepturile şi obligaţiile fiecăruia. Conform contractului dintre părţi, UMP MAKIS (Clientul) nu a decontat cheltuieli ale consultantului, ci au fost achitate către consultant contravaloarea serviciilor contractate, în baza facturilor emise şi a unor rapoarte care să dovedească respectarea obligaţiilor de către consultant.
  • A căzut în sarcina Consultantului FDI TOP Consult SRL să facă toate demersurile pentru realizarea cursului pentru funcţionari, adică: asigurare masă, cazare, transport participanţi, instruirea participanţilor, materiale de curs, raportare, etc. Toate acestea au fost făcute din resursele Consultantului, iar pentru rezultatele livrate (conform contractului) Consultantul FDI TOP Consult SRL a fost plătit de către UMP MAKIS.
  • Lectorii nu au întocmit sau transmis rapoarte de activitate pentru sau către UMP. Rapoartele de activitate ale Lectorilor au fost transmise către Consultant, aşa cum a prevăzut convenţia civilă cu fiecare. În baza rapoartelor, în urmă constatării îndeplinirii obligaţiilor către Consultant, acesta i-a remunerat pe lectori.
  • Contractul dintre UMP şi Consultant (FDI TOP Consult SRL) a fost realizat integral cu respectarea tuturor prevederilor contractuale. Convenţiile civile ale lectorilor (contractele dintre Consultant şi Lectori) au fost prestate integral conform prevederilor. Pentru toate elementele specificate mai sus există documente justificative: contracte dintre părţi, rapoarte de activitate, documente de plata, dovezi cu privire la achitarea taxelor şi contribuţiilor la stat, liste de prezenţa, participare, etc.

În ceea ce priveşte provenienţa fondurilor care am fost remunerată pentru că am predat la seminar menţionez următoarele:

Banii cu care Consultantul FDI TOP Consult SRL a remunerat prestaţia mea la seminarele antifraudă pentru funcţionarii APIA au provenit din fondurile acordate Statului Român printr-un act internaţional ratificat printr-o  Lege, respectiv Acordul datat 28 decembrie 2007, între România (împrumutat) şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (Banca).


Din partea României a semnat Ministerul Economiei şi Finanţelor, după cum rezultă din conţinutul Acordului, datat 28 decembrie 2007, încheiat între România (împrumutat) şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (Banca), unde se specifică în cadrul Condiţiilor Generale că: 5.01. Reprezentantul împrumutatului este Ministerul Economiei şi Finanţelor.

În ceea ce priveşte obligaţia de rambursare a acestui împrumut, aceasta incumbă  Ministerului Finanţelor. Aşadar, va rog să constataţi că inclusiv restituirea sumelor achitate mie pentru seminarul la care am fost selectată, ca expert al  Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, incumbă Ministerului Finanţelor Publice, aspect clarificat prin Lege.

Dacă mi se imputa că aş fi primit bani obţinuţi de Statul Român de la Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi astfel m-aş afla într-un conflict de interese, cu deosebit respect va rog să îmi permiteţi, ab initio, a vă supune atenţiei şi următorul aspect.

  • Începând cu prima mea şedinţa de judecată (8.11.2005) am judecat cauze în care Statul Român, prin diverse instituţii ale sale, era parte. Conform articolelor defăimătoare la adresa mea şi a sistemului judiciar, nici un judecător din România nu ar putea să judece în domeniul dreptului civil/contencios administrativ şi, în acelaşi timp, să îşi încaseze salariul de la Stat! Sau să judece infracţiuni de evaziune fiscală, în care Statul, prin Ministerul Finanţelor, se constituie parte civilă!
  • Întrucât  au apărut în spaţiul public suspiciuni cu privire la potenţiala incompatibilitate a judecătorului care ar încasa bani de la vreuna din părţile în dosar, iar noi suntem remuneraţi de Stat, va rog să minimizaţi termenul de soluţionare a cererii mele de apărare a reputaţiei sistemului judiciar în ansamblul sau, deoarece consider că nu este în interesul naţional că România să se transforme într-un paradis al infractorilor prin formularea de recuzări pe bandă rulantă împotriva judecătorilor care soluţionează, exempli graţia, cauze având că obiect infracţiuni de evaziune fiscală, în care Statul este parte civilă în dosar.
  • Va rog să observaţi faptul că eu nu mă aflu în niciun conflict de interese, deoarece nu am încasat, sub nicio formă,  nicio suma de bani de la vreo parte din dosar, şi, deopotrivă, nu am beneficiat de nici un folos ori  avantaj, iar  de lege lată, judecătorul care la deliberare dispune repararea prejudiciului/restituirea unor sume de bani nu are posibilitatea să stabilească el însuşi destinaţia sumelor, chiar dacă aceste sume privesc creanţe bugetare, după cum rezultă din analiza disp. art. 393 C. pr. pen, care configurează  obiectul deliberării.
  • Dacă aţi considera că prin pronunţarea deciziei doream ca din suma de 60.482.615 euro care vor ajunge în conturile părţii civile Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu titlu de reparare a prejudiciului cauzat prin privatizarea frauduloasă a Institutului de Chimie Alimentară ar urmă să fie restituit prioritar  suma de aproximativ 48 de milioane Euro cuprinsă în Acordul dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 28 decembrie 2007, ratificat prin  Legea nr. 14/2009 publicată în M.Of. al României în data de  05.03.2009, va rog să reţineţi că nu aveam posibilitatea legală să stabilesc destinaţia sumelor de bani cuvenite Statului sau a instituţiilor aflate în subordinea acestuia prin asumarea unor angajamente internaţionale.
  • De asemenea, va rog să constataţi că nu am analizat niciodată la deliberare legătura de cauzalitate între privatizarea frauduloasă a fostului Institut de Chimie Alimentară şi necesitatea contactării unor împrumuturi internaţionale pentru redresarea agriculturii, deoarece Ministerul Agriculturii nu a solicitat niciodată acoperirea daunelor rezultate din know-how-ul existent la acea vreme prin rezultatele activităţii de cercetare în domeniul industriei de cercetare alimentară, o eventuală acţiune pentru repararea prejudiciului născut sau descoperit după constituirea de parte civilă putând fi introdusă doar în faţă instanţei civile,  conform art. 20 alin. 6 C. pr. pen.

Cum se poate apara de defăimare un magistrat corect care are obligaţia de rezervă?

Astfel, va rog să constataţi faptul că, în prezent, sunt supusă de către postul de televiziune Antena 3, de către ziarul Jurnalul Național și de către portalul Lumea Justiției unui adevărat linşaj mediatic, linşaj ce aminteşte de campaniile duse de presa subordonată regimurilor totalitare. S-a ajuns atât de departe, încât la condamnarea la pedeapsa închisorii a inculpatului Alexandru Vișineșcu pentru crime împotriva umanităţii, portalul Lumea Justiţiei a afirmat că aceasta reprezintă un avertisment pentru ,,executanţii de azi”.

În mod firesc, am încercat să înţeleg care au fost motivele pentru care domnii jurnalişti m-au acuzat că aş fi pasibilă de săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, spălare de bani, conflict de interese şi vreo potenţială stare de incompatibilitate.

Din accesarea surselor deschise am constatat că, de-a lungul timpului, jurnaliştii angajaţi azi într-o campanie furibundă de denigrare a mea după condamnarea lui Dan Voiculescu şi-au schimbat în mod radical abordarea faţă de posibilele fapte ce ar fi fost comise de către acesta.

În ceea ce îl priveşte pe domnul Sorin Roşca Stănescu, acesta titra în anul 2005, în articolul „Dan Voiculescu cumpără timp pentru strigoii Securităţii”, că Dan Voiculescu este doar unul dintre „peştii mari şi mici” care au rămas cu „…banii Securităţii. Ai statului. Iar mulţi dintre ei se identifică cu oligarhia. Curăţenia în societatea românească poate începe chiar de aici. şi tot de aici, clasa politică se poate scutură de praf. De aceea, pariul nu este al nostru. Ci al României. Iar această ţară ar merită să-l câştige.”

”Diavolul Voiculescu”

 Nu este deloc lipsit de interes faptul că în dată de 14 februarie 2005, aceiaşi jurnalişti implicaţi în linşajul mediatic la adresa mea – Adina Anghelescu şi Răzvan Savaliuc - titrau: „Diavolul e Voiculescu” şi îl acuzau de săvârşirea unor grave infracţiuni, inclusiv infracţiuni de spălare de bani sau de delapidare. În 2000, domnul Răzvan Savaliuc publică o pagină întreagă de ziar în care dezvăluia „Caracatiţa Crescent”, cu detalii privind „grupul de control”, „tentaculele financiare”, „tentaculele media”, pentru că în 2009, cu numai cinci ani înainte de soluţionarea prin hotărâre definitivă a dosarului în care am dispus condamnarea lui Dan Voiculescu, să titreze „Milioane pentru Felix”, acuzând devalizarea patrimoniului ICE Dunărea şi apartenenţa la structurile fostei Securităţi. În alt articol din 2005 - „Imperiul media Dan Voiculescu într-o nouă prezentare” -, domnul Răzvan Savaliuc redă minuţios istoricul la zi al firmelor al căror beneficiar real este Dan Voiculescu, sugerând că schimbarea denumirilor de firme şi mutarea afacerilor de pe o firma pe alta, „poate avea la baza o puternică motivaţie financiarご.

Am mai accesat şi alte surse deschise de unde am reţinut schimbarea la 180 de grade a foştilor angajaţi ai ziarului ZIUA în ultimii 10 ani. Nu îmi pot explică motivaţia acestora.

”Mugur Ciuvică, un critic constant al condamnatului Voiculescu”

Domnul Mugur Ciuvică, altfel un critic constant al condamnatului Dan Voiculescu înainte de 2005, a participat la tranzacţii comerciale alături de membrii familiei lui Dan Voiculescu, astfel încât există serioase suspiciuni asupra lipsei domniei sale de obiectivitate. Pe de altă parte, domnul Mihai Gâdea, realizator al emisiunii Sinteză Zilei, are o datorie de 785.000 lei la Dan Voiculescu (conform declaraţiilor de avere ale acestuia), supusă executării silite prin poprire în contul datoriei pe care acesta din urmă o are la bugetul de Stat.

Putem aprecia astfel că principalii jurnalişti implicaţi în linşajul mediatic îndreptat împotriva mea îi sunt datori, direct ori indirect, într-o formă ori alta, persoanei condamnate de mine.

Este adevărat că am pronunţat o decizie judecătorească prin care am obligat în solidar pe inculpaţii Voiculescu Dan, Popa Corneliu, Sandu Jean Cătălin, Mencinicopschi Gheorghe, Pantiş Sorin, Săvulescu Vlad- Nicolae , Sin Gheorghe, Baciu Constantin, Petre Alexandru, Marinescu Grigore, Pop Flavius – Adrian, Ene Vică şi pe   moştenitorii inculpatului decedat, Domnişoru Gheorghe Marian, numiţii Domnişoru Mihaela şi Domnişoru Ciprian  la plata echivalentului în lei a sumei de 60.482.615 Euro la cursul BNR din ziua efectuării plăţii, către partea civilă Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Este adevărat că prin aceeaşi decizie judecătorească am mai dispus confiscarea tuturor produselor directe şi indirecte ale infracţiunilor deduse judecăţii, instituind măsuri asiguratorii pentru garantarea ordinului de confiscare.

Este adevărat că recuperarea integrală a creanţei bugetare aferente sumei de bani la care am obligat în solidar inculpaţii din acea decizie în favoarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Regionale incumba,  propri de executare silită ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltarii Regionale, acestea fiind abilitate să ducă la îndeplinire măsurile asiguratorii şi să efectueze procedura de executare silită, potrivit prevederilor disp. art.136 alin. 2 şi 4 C. pr. fisc.

Potrivit disp. art. 129 C. pr. fisc,  printre măsurile asiguratorii figurează şi poprirea.  Executare silită prin poprire este însă şi o formă propriu-zisă a executării silite indirecte ce serveşte creditorului la urmărirea sumelor de bani, titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile încorporale pe care un terţ le datorează debitorului urmărit.

”Domnul jurnalist Mihai Gadea duce o intensă campanie de denigrare”

Poprirea poate fi folosită nu numai în cazul în care debitorul este o persoană fizică, ci şi în cazul în care acesta are calitatea de persoană juridică: potrivit Codului de procedura fiscală sunt supuse popririi atât sumele datorate debitorului Voiculescu Dan persoană fizică (sume menţionate, de altfel în declaraţiile de avere ale acestuia postate pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate, printre care figurează şi domnul fost minsitru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, parte civilă în dosarul menţionat mai sus, domnul jurnalist Mihai Gâdea, care de asemenea duce o intensă campanie de denigrare a subsemnatei, domnul inculpat Pantiş Sorin sau fiica condamnatului Dan Voiculescu), cât şi sumele datorate firmelor al căror beneficiar real este condamnatul Dan Voiculescu.

”Executarea silită a creanţelor fiscale nu se perimează”

Este adevărat că potrivit disp.art. 142 alin.4 C.pr.fisc., executarea silită a creanţelor fiscale nu se perimează.  Este adevărat că potrivit disp.art. 162.alin.6 C.pen., măsurile de siguranţă nu se prescriu. Solicit însă autorităţilor abilitate să îmi apere reputaţia profesională şi să ia măsuri de urgenţă pentru perimarea linşajului mediatic dus la extrem la care sunt supusă în mod periodic.

Va rog să constataţi că afirmaţiile defăimătoare la adresa mea au caracter repetat, iar unele dintre acestea sunt de o gravitate extremă şi afectează în mod cert reputaţia mea profesională, dar şi imaginea sistemului judiciar în ansamblul sau, întrucât se induce ideea că nu am respectat procedurile judiciare în exercitarea atribuţiilor de judecător la Curtea de Apel Bucureşti, că instrumentarea cauzelor poate fi influenţată de anumite instituţii, ceea ce presupune, în mod logic, faptul că magistraţii au încălcat legea, ori „execută comenzi”. 

Faţă de cele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 30 alin. 2 din legea nr. 317/2004 rep, solicit admiterea prezenţei cereri de apărare a reputaţiei profesionale. Îmi rezerv dreptul de a acţiona în judecată pe jurnaliştii autori ai articolelor pentru gravele prejudicii morale pe care mi le-au creat."

 

 

Tag-uri: Camelia Bogdan, Dan Voiculescu, Curtea de Apel Bucuresti, Antena 3, Mugur Ciuvica, csm, datorie gadea




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>

Libertatea

RTV

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.