Autoritățile au dat, ieri, iama în mafi a medicamentelor. 20 de firme implicate, 10 persoane audiate pentru evaziune de 3 milioane de euro și spălare de bani - 5 milioane de euro. EVZ a descoperit trei dintre farmaciile implicate.

O lovitură puternică a fost dată ieri mafiei medicamentelor care a invadat piața de profil din România, dar și din state ale Uniunii Europene. După șase luni de monitorizare, cu sprijinul Serviciului Român de Informații, pornind de la sesizarea Direcției Generale Antifraudă Fiscală, procurorii Secției de Urmărire Penală și Criminalistică - Parchetul instanței supreme, împreună cu inspectori antifraudă și polițiști ai Direcției de Investigare a Criminalității Economice - IGPR au descins în 64 de locații deținute de 20 de firme specializate în activități de depozitare şi comercializare de medicamente, suspectate că s-au sustras de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat. Perchezițiile desfășurate în locații situate în raza Capitalei, dar şi a județelor Ilfov, Buzău, Iaşi, Ialomița, Argeş şi Olt. Zece persoane au fost aduse la audieri, printre urmăriți aflându-se și Stan Robertino, conform surselor EVZ. Prejudiciul estimat este de 3 milioane de euro.

Firme tip fantomă

În perioada 2013-2014, 20 de farmacii, printrun comportament fiscal de tip „fantomă”, au creat circuite fictive pentru introducerea în lanțul legal a unor medicamente cu valoare mare de piață, utilizate în tratamentele unor boli grave, precum cancer, hepatită, diabet, procurate la negru de pe piața internă sau comunitară. Prin intermediul societăților implicate ar fi fost transferate sume importante de bani (aproximativ 5 milioane euro) către persoanele vizate din circuitul infracțional, iar banii astfel obținuți fiind reintroduşi în circuitul ilicit prin transferuri bancare şi contracte de împrumut fictive. Prin acest mecanism, atât în circuitul legal din România, cât şi în alte state comunitare, ar fi fost introduse inclusiv medicamente falsificate din categoria celor comercializate de reprezentanții firmelor implicate, au informat procurorii.

Inspectorii antifraudă neau explicat: „S-au emis facturi pentru achiziții fictive de medicamente foarte scumpe destinate tratării sindromului imunodeficienței dobândite, afecțiunilor onco-hematologice, sclerozei multiple și afecțiunilor pulmonare, la prețuri de circa 10 ori mai mici decât valoarea de piață”. S-au achiziționat fictiv produse parafarmaceutice şi diverse servicii în scopul creşterii artificiale a cheltuielilor şi diminuării bazei impozabile, cu scopul sustragerii de la plata taxelor datorate statului.

Trei dintre aceste firme descoperite de EVZ sunt: SC Cross Pharm SRL - acționar și administrator Stan Mariana (31 de ani), Farmacia Vitaplus Cernica și ChemoMed Intertrading SRL - acționari Dima Angela și Dima Marian, înființată în 2000.

Și-au dat seama de la consumul prea mare de Interferon

Surse din domeniul Sănătății, care au dorit să rămână anonime, au declarat pentru EVZ că, în toamna anului trecut o unică firmă importatoare de medicamente a sesizat Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate (CNSAS) și Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDM) cu privire la faptul că, potrivit raportărilor oficiale, cantitatea de consum pentru Interferon, în primele două trimestre ale anului trecut, e mai mare decât cea importată.

În baza acestei sesizări, CNAS ar fi demarat - prin Centrul de Monitorizare și Control Antifraudă - o verificare a consumului de medicamente raportat de farmacii cu regim deschis pentru produsul respectiv. Verificarea ar fi încă în curs. O altă sesizare pentru medicamente a fost făcută, tot anul trecut, la CNAS de către un cetățean care a venit cu o fiolă despre care spunea că ar conține un produs contrafăcut. Reprezentanții Casei au chemat poliția economic[ și cazul a fost preluat.

Farmacie cu sediul social într-o baracă insalubră

La sediul social al unuia dintre distribuitorii de medicamente - implicat în dosar-, funcționează, de fapt, o firmă care montează termopane. De altfel, atelierul este o veritabilă baracă ce stă să se „dărâme”, iar ieri, în jurul orelor 14.00, acolo nu era țipenie de angajat. Poarta era închisă cu un lacăt, iar locul unde ar fi trebuit să fie un sediu farmaceutic seamănă cu o locație părăsită.

„N-am văzut pe nimeni care să aducă aici medicamente sau mașini care să transporte așa ceva. Am văzut, de câteva ori, câțiva băieți cu salopete de muncitori care aveau nişte termopane. Eu chiar nu cred că acolo este o firmă care se ocupă cu medicamente. Normal trebuia să arate civilizat un astfel de sediu”, ne-a spus A.C., unul dintre locatarii de pe strada Sânmedru, din vecinătatea barăcii de la nr.35.

„Cu siguranță acolo este o firmă de termopane. Vă spun sigur, pentru că ştiu pe cineva care a luat geamuri de la ei. Sunt de ceva vreme acolo”, ne-a spus şi proprietara unei grădinițe de pe aceeaşi stradă, care se găseşte la doar câțiva metri de adresa unde figurează sediul firmei Cross Pharm SRL.

S-a dat că vinde doar „aspirină”

Un alt mare distribuitor de produse farmaceutice are sediul depozitului undeva în Berceni, pe strada Scorușului, în apropiere de Piața Sudului. Aici, spre deosebire de sediul Cross Pharm, se găsește un veritabil depozit de medicamente. O vilă în toată splendoarea, burdușită prin toate colțurile cu suplimente alimentare și produse farmaceutice. Unul dintre angajați, îmbrăcat în „uniformă” de doctor, verde, ca la urgență, este foarte mirat de prezența noastră acolo. Refuză să vorbească cu noi şi ne spune că trebuie să-şi anunțe şeful. Aproape că uită de noi, însă insistăm. Cedează. Și mai iese odată pentru un mic dialog cu noi. „Șeful nu vrea să vorbească. Să știți că noi nu avem probleme. Noi distribuim medicamente d-astea ca aspirina, nu avem treabă cu bolile de cancer”, ne spune angajatul.

O simplă vizită pe site-ul firmei arată că această societate distribuie suplimente alimentare pentru „combaterea” cancerului. Ba chiar se face și reclamă la acest „leac”: „cancerul a mai piedut un pas”.

ANM confi rmă ruta ilegală spre alte state

Marius Savu, șeful Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDM), a declarat, pentru EVZ, că tot ceea ce se întâmplă acum este rezultatul unor demersuri începute în trimestrul IV al anului 2014, când instituția pe care o conduce a sezizat Poliția.

Atunci, Agenția a retras autorizația mai multor firme distribuitoare (în octombrie-noiembrie 2014) pentru distribuție ilegală a unor produse. Noi am fost sesizați de colegi din UE despre medicamente falsificate distribuite într-un circuit paralel către țări din vestul Europei. Medicamentele contrafăcute nu au ajuns în farmaciile din România. Pe la noi au trecut doar facturile către țări precum Germania și Danemarca, a explicat Savu.

El a adăugat că banii pe facturi erau decontați de la furnizori externi, nu de către CNAS.

„Citostaticele contrafăcute erau doar în tranzit”

Savu a reamintit că, în 2013, în România, au fost identificate și blocate de la vânzare mai multe loturi de interferon, dar că, de atunci, Agenția nu a mai fost sesizată în legătură cu existența vreunui medicament contrafăcut pe piață.

Oncologul Florin Băcanu: Moarte curată pentru pacient!

„Am auzit de dimineață despre medicamentele citostatice falsificate de pe piață. Vreau să vă spun că, pentru un pacient bolnav de cancer, înseamnă moarte curată să-i dai medicamente falsificate. Îi furi timpul pe care l-ar putea trăi, cu terapia citostatică. Ce înseamnă că medicamentul e falsificat?! Înseamnă că acesta nu are substanța activă necesară pentru tratamentul pacientului. Să pui pe piață citostatice falsificate înseamnă să furi ani din viața pacientului, în loc să-i dai șansa la viață!”, a declarat, pentru „Evenimentul zilei”, doctorul Florin Băcanu, vice-președinte al Societății Române de Oncologie.

Tratamentul cu falsuri e ca incendiul „stins” cu jocuri de lumini

„E ca și când îi dai placebo. Mai plastic spus, dacă cineva pune medicamente pe piață, e ca și când un pompier, în loc să trimită jet de apă sau de spumă să stingă flăcările la incendiu, el nu face decât un spectacol de lumini, te face doar să crezi că stinge focul”.

Medicul a mai precizat că tratarea unui pacient cu astfel de medicamente poate avea și efecte detrimentale: „E ca și când în loc să mâncați un măr, mâncați un măr de plastic. Organismul se supără că i-ai dat o chimicală și poți avea o reacție alergică sau chiar să faci șoc anafilactic, te poți și prăpădi!”. Vicepreședintele Societății Române de Oncologie a mai precizat că este extrem de gravă distribuirea falsurilor prin farmacii. „Asemenea fapte trebuie pedepsite. Cum adică falsurile s-au distribuit prin farmacii?! Cine le-a plasat, cine a pus codul de bare pe ele, când au fost fabricate, de cine au fost importate? Acest control se face prin Agenția Națională a Medicamentului, la fiecare serie de 10.000 de tablete sau fiole se cercetează un eșantion din fiecare lot. Dacă sunt false, e treaba ANM să le oprească de la comercializare”, ne-a declarat sursa citată.