Doar o mică parte dintre bolnavi benefi ciază de pe urma deschiderii listei de compensate. Ministerul Sănătății a ales să deconteze pentru moment doar 17 medicamente noi, lăsându-i în continuare descoperiți pe copiii cu leucemie, dar și pe bolnavii cu hepatită C. Pentru că nu își pot plăti din buzunar tratamentul, pacienții mor cu zile.

Asociațiile de pacienți se pregătesc să dea statul în judecată, pe motiv că amână introducerea noii liste de medicamente compensate. Pentru moment, Ministerul Sănătății vrea să compenseze doar 17 molecule noi pentru boli rare, iar pentru restul de peste 130 să facă o nouă evaluare, ceea ce a stârnit proteste în rândul bolnavilor, care se simt astfel discriminați. Medicamentele de pe „lista scurtă” se adresează unei categorii restrânse de bolnavi și nu rezolvă problemele celor mai mulți suferinzi de cancer, care ar avea nevoie de medicamente inovatoare aflate pe lista de așteptare. În acest moment, nu există alternativă la tratament pentru mulți copii cu diverse forme de leucemie, dar nici pentru pacienții cu melanom, cea mai agresivă formă de cancer de piele. Bolnavii de cancer, cei mai defavorizați Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor cu Cancer, susține că cele 17 molecule care au avut prioritate la decontare au o adresabilitate foarte mică și, în plus, nu au trecut prin nicio procedură de evaluare. În plus, acestea nu sunt singurele medicamente fără alternativă terapeutică. „Faptul că au fost aprobate doar 17 medicamente în loc de 130 e o nouă tergiversare. Au ales să dea medicamente cu o adresabilitate mică, fără o evaluare pertinentă, ca și cum ar trage cu praștia. Am salutat că doi-trei pacienți au acces la tratament, dar cei din minister s-au erijat în Dumnezeu, au ales practic cine să moară și cine să trăiască”, susține reprezentantul pacienților. Dintre cele 137 de molecule noi propuse spre decontare, aproape 20% sunt tratamente oncologice care nu au alternativă terapeutică, destinate tratării leucemiilor la copii, melanomului și altor forme de cancer. „M-a sunat o mămică de 32 de ani, cu trei copii, care suferă de melanom, și plângea cum chimioterapia a avut rezultat zero și i-a stricat toate organele. Singura șansă de a scăpa de boală e un medicament aflat pe lista lungă. La fel și pentru multe dintre cancerele la copii, nu există alternativă”, mai spune Cezar Irimia. Cheltuială dublă Și bolnavii cu hepatită C, care nu reacționează la tratamentul clasic, așteaptă decontarea triplei terapii. „Doar 40% dintre bolnavii de hepatită C se vindecă cu dubla terapie, restul trebuie să înceapă o a doua cură, deci o cheltuială dublă, când putem să fim mai eficienți tratându- i de la început cu tripla terapie, ce garantează rezultatul”, spune și Vasile Barbu, președintele Asociației pentru Protecția Pacienților. „Pacienților le este refuzat dreptul lor înscris în Legea Sănătății de a beneficia de tehnologii medicale înalte”. Drama a nouă copii cu leucemie, trecuți pe pastile ieftine Nouă copii bolnavi de o formă atipică de leucemie se află într-o situație critică, după ce statul a refuzat să le mai compenseze tratamentul cu medicamente inovatoare, ci doar cu generice. „Se pare că în acest caz, medicamentele generice nu au chiar aceeași structură cu originalele, iar răspunsul acestora la tratament este mai scăzut. Mama unui copil aflat în această situație scoate lunar din buzunar 30 de milioane de lei vechi, coplata pentru medicamentul inovator. Guvernul nu a găsit bani pentru acești nouă copii, dar pentru primarii lor și pomeni electorale, da”, e revoltat Cezar Irimia, președintele FABC. Controversele celor 17 medicamente de pe lista scurtă a lui Bănicioiu 1. Medicamentele nu au trecut prin nicio procedură de evaluare. Dacă vechea evaluare, făcută după regulile lui Eugen Nicolăescu, încălca legea şi nu respecta regulamentele europene, cele 17 molecule noi au fost aprobate spre decontare fără nicio evaluare beneficii- costuri. „Noua propunere nu a mai trecut prin nicio comisie de specialitate de această dată şi nu are cadru legal. E inacceptabil ca un medicament să intre pe lista de compensate fără o evaluare”, atrage atenţia Sorin Paveliu, expert în politici de sănătate. 2. Noua evaluare, făcută de șeful demis de Eugen Nicolăescu. În perioada următoare va începe o nouă evaluare a medicamentelor, atât a celor deja decontate, cât şi a celor aflate pe lista de aşteptare. Evaluarea va fi coordonată de această dată de Agenţia Naţională a Medicamentului, condusă de medicul Marius Savu. Demis de Eugen Nicolăescu pentru neregulile de la Institutul Cantacuzino, şeful ANM a fost repus pe funcţie de ministrul Nicolae Bănicioiu. 3. Nu sunt singurele medicamente- orfane. Singurul motiv invocat de oficialii din Sănătate a fost faptul că cele 17 molecule noi sunt medicamente-orfane. „Acestea nu sunt însă singurele medicamente-orfane existente, iar prin acest precedent se face mai mult rău decât bine”, adaugă Paveliu. 4. Multe sunt înregistrate de puțin timp în Europa. Unele dintre medicamentele de pe „lista celor 17” sunt înregistrate de câteva luni în Europa şi nici nu se numără printre cele 137 de molecule inovatoare aflate pe lista aprobată în timpul mandatului lui Nicolăescu. „Trebuie remarcat că o firmă are mai multe produse pe listă decât altele, ceea ce, sigur, poate fi şi o coincidenţă. Dar e suspect cum aceste medicamente care abia au fost înregistrate au apărut brusc pe lista scurtă”, mai spune expertul. „Nu poți planififi ca supraviețuirea unor copii în a doua parte a anului” Ministerul Sănătății promite că fondurile pentru maternitățile unde sunt îngrijite cele mai grave cazuri de prematuritate vor fi mărite la rectifi carea bugetară Tăierea la jumătate a banilor alocați pentru tratarea celor mai vulnerabili copii care se nasc în România, prematurii, revoltă doar organizațiile neguvernamentale și medicii. Ministerul Sănătății (MS) dă asigurări că va rezolva situația, însă nu dă un termen clar. „Va fi soluționată prin rectificare bugetară. Astfel, vom asigura adecvat fonduri suplimentare acestor secții, pe lângă sumele alocate de CNAS”, a anunţat ministrul Nicolae Bănicioiu. Având în vedere că Programul de Sănătate a Femeii şi Copilului urma să fie finanţat integral din bugetul CNAS din luna august a acestui an, iar planificarea bugetară a fost făcută pentru şase luni, sumele alocate pentru 2014 au fost mai mici comparativ cu 2013, încearcă o explicație MS. Au luat bani de la copii și au dat la lenjerie și deplasări „Nu se înțelege clar dacă lucrurile se vor rezolva rapid, cum ar trebui. Vorbim de copii a căror viață depinde de intervenții care se fac în câteva minute și ore. Medicii nu își pot permite să nu primească medicamentele salvatoare”, comentează George Roman, director de programe la „Salvați Copiii”. De la toate maternitățile din țară au venit semnele că nu se mai descurcă. La Spitalul Cantacuzino, spre exemplu, unde ajung cazuri grave din zona de sud, medicii se plâng că nu au primit nici un sfert din banii de care au nevoie. „Vorbim de o încălcare a legii. Putem demonstra juridic că responsabilitatea unor decese ale acestor copii e în sarcina MS. Nu poți planifica supraviețuirea unor copii în a doua parte a anului. Aici nu vorbim de dreptul la Educație, ci la viață, la a trăi sau a muri”, completează acesta. Din bugetul alocat MS în 2014, medicamentele sunt singurul capitol la care au scăzut fondurile (-18%). Au crescut în schimb substanțial banii pentru achiziția de lenjerie, deplasări în afara țării sau consultanță juridică. (Geta Roman)