EVZ cere autorităţilor şi fundaţiilor să găsească urgent o soluţie pentru problema câinilor fără stăpân. Teroarea maidanezilor a devenit din nou subiect de ştire, după ce un câine fără stăpân a mutilat o profesoară de desen din Bucureşti, al cărei caz a fost prezentat ieri de EVZ. La fel ca şi ea, peste 10.000 de bucureşteni ajung anual să facă antirabice din cauza muşcăturilor de câine. Primăria Capitalei cheltuieşte anual un milion de euro pentru prinderea, sterilizarea, adăpostirea şi eutanasierea animalelor fără stăpân, într-un război inegal cu organizaţiile de protecţie a animalelor.

Pro şi contra

Viceprimarul Capitalei, Răzvan Murgeanu, e de părere că singura soluţie pentru oraş, în acest moment, e eutanasierea: „Ne costă enorm să-i ţinem în adăposturi. Sigur că uman ar fi să-i sterilizezi, dar Bucureştiul nu- şi permite să-i mai tolereze pe străzi“. Marcela Lungu, preşedinta Asociaţiei Cuţu-Cuţu, spune că „a steriliza câinele e ca şi cum ai închide robinetul, iar a-l omorî e ca şi când ai strânge apa de pe jos. Autorităţile ar trebui să-i strângă de pe străzi, să-i sterilizeze şi apoi să facă apel la iubitorii de câini să vină să-i adopte“.

Pe forumul EVZ, în urma articolului despre profesoara de desen mutilată de câine, s-au încins discuţiile pro sau contra eutanasierii. Marcu Anton zice că şi el e iubitor de animale, „dar sunt de acord că problema a depăşit orice limite. Sunt de acord că singura soluţie este eutanasia. E mai bună decât ţinerea la infinit în adăposturi în care se mănâncă între ei şi-şi beau urina, iar ocazional sunt ucişi cu lovituri de rangă“.

De partea cealaltă, Mihaela Filip crede că demersul EVZ ar trebui să stimuleze crearea de adăposturi: „Tocmai acum când a apărut, în sfârşit, şi în România legea pentru protecţia animalelor, în loc să încercaţi să treziţi opinia publică pentru a fi de partea animalelor, pentru a le apăra, dimpotrivă - încercaţi să agitaţi şi mai mult populaţia, care deja se comportă cu multă barbarie faţă de animale. Soluţia este crearea de adăposturi, prin sponsorizare“. CAZUL „MĂLINA“

Câinele agresor a dispărut de la locul faptei

Administraţia pentru Supravegherea Animalelor (ASA) s-a deplasat ieri pe strada Elie Carafoli, ca să găsească maidanezul care a muşcat-o pe profesoara de desen Mălina Popa. Simona Panaitescu, directoarea ASA, a fost alertată de cazul profesoarei, prezentat ieri de „Evenimentul zilei“, şi recunoaşte că ASA a fost sesizată cu privire la acel câine, la începutul lunii martie, de către Primăria Sectorului 1.

„Echipa deplasată ieri la faţa locului a aflat de la cetăţenii de pe stradă că, de când a muşcat-o pe doamna din articolul dumneavoastră, câinele a dispărut şi nu l-a mai văzut nimeni. Nu putem şti dacă nu cumva a fost luat de cineva într-o curte, de frica hingherilor“, a explicat Panaitescu.

LA ŞCOALĂ

Solidaritate cu profesoara de desen Învăţătoarele şi copiii de la Şcoala Spectrum, din Bucureşti, i-au simţit lipsa profesoarei de desen, Mălina Popa, încă din ziua în care a ajuns la spital cu mâna sfâşiată. Ea trebuia să facă parte din juriul unui concurs de desen la care au participat şi elevi din clasa ei. Îngrijorată că nu poate să mai ajungă la competiţie, Mălina Popa l-a sunat pe directorul şcolii, Mustafa Oz (foto), chiar din spital.

„De doi ani predă la noi, la clasele I-IV şi la grădiniţă. A obţinut premii la concursuri internaţionale, iar noi suntem mulţumiţi de ce face dânsa aici“, a precizat directorul, care a adăugat că nu se pune problema ca Mălina Popa să-şi piardă locul de muncă. Învăţătoarele şi profesorii au strâns deja bani pentru a o ajuta pe Mălina să-şi plătească operaţia de refacere a mâinii. Copiii de la clasa a IV-a aşteaptă ca doamna de desen să revină la ore: „Doamna ne explică bine, ne ajută când nu ştim şi nu e gălăgie în clasă“, spune Beatrice, care a luat un premiu la concursul de desen. (Eugenia Mihalcea)

STATISTICI

10.000 de bucureşteni sunt muşcaţi anual de câini vagabonzi. Multe cazuri apar în perioada de împerechere Aproximativ 10.000 de persoane se prezintă anual la Centrul Antirabic din cadrul Institutului de Boli Infecţioase „Matei Balş“, din Bucureşti, după ce au fost muşcaţi de câini, arată statisticile pe ultimii doi ani. Dintre aceştia, în jur de 8.000 sunt adulţi, iar restul copii. Temperaturile ridicate fac animalele mai agresive

În jur de 8.000 dintre cei muşcaţi de animale au avut nevoie de vaccinare, iar 500-600 au avut nevoie şi de ser antirabic (se face dacă rana este în zona feţei, la nas, ochi, buze sau în zonele genitale). Serul anihilează virusul rabic până îşi face efectul vaccinul. Medicii susţin că cele mai multe muşcături au loc vara, când temperaturile foarte ridicate cresc agresivitatea animalelor, şi în perioada de împerechere.

Primul lucru pe care trebuie să-l facă o persoană care a fost muşcată de un câine sau de un animal sălbatic este să-şi spele rana cu apă şi săpun. „Nu trebuie să folosiţi spirt, deoarece alcoolul produce o crustă la intrarea în plagă, iar germenii rămân acolo. Pe urmă, mergeţi de urgenţă la un medic infecţionist care vă va face un vaccin antirabic şi unul antitetanos“, explică Gabriel Colţan, şeful Centrului Antirabic de la „Matei Balş“. Fetiţă muşcată de câinele „adoptiv“ al cartierului Maria Cârlan, în vârstă de 6 ani, se juca împreună cu frăţiorul ei în Parcul Pajura, când a fost muşcată de Francesca, o căţeluşă pe care o îndrăgea şi pe care o hrănea din când în când. „Câinele s-a aşezat în spatele copiilor şi, din neatenţie, Maria l-a călcat pe coadă. Atunci a muşcat-o de picior. Nu mă aşteptam la asta de la câinele cu care toţi copiii se joacă şi-i dau mâncare“, povesteşte tatăl fetiţei. Incidentul a avut loc sâmbătă, dar tatăl fetiţei a aflat abia duminică, de la fratele Mariei. Cinci vaccinări şi tratament cu antibiotice „Am auzit un ţipăt şi mi-a spus că era s-o muşte câinele. Am văzut că avea muşcătura duminică, în timp ce-i făceam baie. Nu mi-a spus ce s-a întâmplat de teamă să n-o duc la medic“, spune tatăl Mariei. Fetiţa a ajuns ieri la spital, unde medicii i-au făcut vaccin antirabic şi antitetanos. Calvarul ei nu s-a terminat pentru că trebuie să mai vină la spital pentru încă patru vaccinuri antirabic. În plus, mai trebuie să urmeze şi tratament cu antibiotice. CE BOLI NE TRANSMIT CÅINII Peste 70% dintre câinii vagabonzi au boli parazitare. Simplul contact cu blana acestora poate provoca afecţiuni grave precum chistul hidatic sau „cancerul alb“: o larvă transmisă de câine se dezvoltă în ficatul omului şi poate ajunge la 20 cmi şi 10 kg . O altă afecţiune gravă luată de la patrupede este toxocara. „Un vierme migrează în ficatul, plămânii, ochii sau creierul omului şi poate cauza orbire ori crize de epilepsie“, afirmă Lidia Lazăr, medic primar parazitolog la Spitalul Colentina din Bucureşti. (Ramona Samoilă)

SCRIEŢI-NE PE evz.ro EVZ declanşează, de azi, o campanie pentru găsirea unei soluţii în cazul câinilor vagabonzi. Îi invităm pe cititorii care au avut de suferit de pe urma agresivităţii canine să-şi exprime poziţia scriindu-ne pe adresa de mail maidanezi@evz.ro.