Celebrul regizor și scenarist român „recidivează” la Cannes. După ce a câștigat Premiul Juriului, în 2009, cu „Polițist, Adjectiv”, anul acesta revine în competiția de la secțiunea „Un Certain Regard”, cu filmul „Comoara”. Înainte de proiecție, regizorul a acordat un interviu pentru site-ul oficial al festivalului, pe care vi-l prezentăm integral.
R: Cum ați început să lucrați la acest film?
Corneliu Porumboiu: La început am vrut să fac un documentar. Un prieten de-al meu, Adrian Purcărescu, care este și actor și regizor, mi-a spus despre o legendă, potrivit căreia, oamenii din localitatea străbunicilor săi și-au îngropat comorile înainte de venirea comuniștilor. Am luat o echipă de filmare, ni s-a alăturat și un specialist cu un detector de metale și, cu toții, am plecat în căutarea comorii. Nu am găsit-o, așa că am decis să facem un film de ficțiune.
R: Vă rog să descrieți care au fost metodele dumneavoastră de lucru și care era atmosfera pe platou. Aveți vreo anecdotă de împărtășit?
Ne puteți urmări și pe Google News
Corneliu Porumboiu: De obicei fac foarte multe repetiții pe platou, dar la acest film am lucrat cu mulți actori amatori, așa că am repetat mult mai puțin înainte de filmare. Atmosfera era destul de relaxată, aș putea spune. Nici nu am lucruri amuzante de povestit. Când faci o comedie, lucrurile sunt, de fapt, destul de serioase în platou. Chiar se spune că echipa nici n-ar trebui să râdă în timpul filmării unei comedii.
R: Vă rog să ne spuneți câteva cuvinte despre actorii care au jucat în filmul dumneavoastră.
Corneliu Porumboiu: Când am scris scenariul, am avut un singur actor în minte: Adrian Purcărescu. Prietenul care mi-a spus despre legendă. El are un rol secundar în film. Pentru rolul principal l-am ales pe Toma Cuzin, un actor al cărui palmares, în sine, îmbogățește pelicula. Al treilea rol a fost jucat de Corneliu Cozmei, pirotehnicianul care ni s-a alăturat atunci când am plecat în căutarea comorii și am filmat documentarul. La casting s-au prezentat actori profesioniști, dar pe mine m-a interesat un anume tip de limbaj al corpului, pe care nu l-am găsit la ei.
R: Ce părere aveți despre industria de film din țara dumneavoastră?
Corneliu Porumboiu: România produce destul de multe filme: în jur de 15-20 pe an. Distribuția filmelor, însă, are de suferit, pentru că există puține cinematografe, iar casele de artă sunt aproape inexistente. Sper că publicul român va cere să vizioneze din ce în ce mai multe filme românești.
R: Ce surse de inspirație artistică aveți pentru munca dumneavoastră?
Corneliu Porumboiu: Sunt multe filme și regizori care au fost, și încă sunt, sursă de inspirație pentru mine: de la Charlie Chaplin și Buster Keaton, la Eric Rohmer și Jean Luc Godard. De exemplu, „Les Nuits de la pleine lune” ( n.r.: „Lună plină în Paris”) este un film pe care cu echipa mea de fiecare dată când fac un film.
Recomandările noastre
