Cultură

Cap de bour – timbrul care a împuns Poarta Otomană costă 100.000 de euro

Autor: | vineri, 12 noiembrie 2010 | 12 Comentarii | 2260 Vizualizari
Timbrul care a anunţat Imperiul Otoman că Moldova se săturase de dominaţie a ajuns cea mai scumpă marcă poştală din România şi este „vânat” de colecţionarii străini.

ÃŽn 1858, Principatul Moldovei lua o decizie istorică, aceea de a emite primul timbru, pe care a aÅŸternut simbolul bourului. Era un afront clar adresat puterii otomane. „Să ne gândim la moment: era cu un an înaintea Unirii ÅŸi cu vreo 20 înainte de independenţă. ÃŽn plus, la acea vreme, Imperiul Otoman nici nu avea un timbru”, spune Sorian Uyy, muzeograf al Muzeului NaÅ£ional Filatelic. Primul timbru al PorÅ£ii Otomane apărea abia cinci ani mai târziu, în 1863. TotuÅŸi, exista un context care scuza oarecum această îndrăzneală a moldovenilor. „Înainte, plata serviciului PoÅŸtal se făcea la destinaÅ£ie ÅŸi nu erau deloc rare cazurile în care poÅŸtaÅŸul ducea scrisoarea, dar destinatarul nu avea bani să plătească. Åži poÅŸtaÅŸul se întorcea cu scrisoare. ApariÅ£ia timbrului a fost o RevoluÅ£ie în domeniul poÅŸtal”, arată muzeograful. Se întâmpla pentru prima dată în Anglia, în 1840, odată cu celebrul timpul Penny Black. Deopotrivă afirmare a aspiraÅ£iilor politice ÅŸi necesitate economică, timbrul a fost tipărit în grabă. Nici măcar nu a fost folosită hârtie de timbru. Au fost cumpărate simple coli de hârtie dintr-o librărie în IaÅŸi. Tăiate cu foarfeca O planşă expusă la Muzeul Filatelic încearcă să reconstituie momentul imprimării timbrelor. Hârtia era aÅŸezată pe o masă, iar un angajat al tipografiei „Atelia timbrului” aplica ÅŸtampila cu matriţă. Erau matriÅ£e rotunde, care aÅŸternau pe o coală câte 32 de însemne cu capul de bour. Acesta apare în mijloc, deasupra sa apare o stea cu cinci colÅ£uri, iar jos este o goarnă ce include valoarea nominală în bucla sa. Atunci plăţile se făceau în parale, astfel încât au fost emise timbre de 27, 54, 81 ÅŸi 108 parale.  Pe marginile ÅŸtampilei, dispusă în cerc, este o scriere în chirilică ce se traduce prin „porto scrisorei” (timbrele erau destinate scrisorilor). „Toate s-au făcut manual. AÅŸa se explică ÅŸi faptul că nu sunt aliniate”, spune Sorian Uyy, arătând o reconstituire a foilor cu 32 de timbre. Timbrele sunt dispuse câte opt pe linie, dar linia nu este dreptă. După ce erau tipărite pe coală, timbrele erau decupate cu foarfeca. De aceea, dimensiunile diferă uneori destul de mult, chiar între timbre cu aceeaÅŸi valoare nominală. Primele timbre din Europa de sud-est Imperfecte ÅŸi tipărite pe hârtie obiÅŸnuită, cu gumă arabică aplicată manual pe verso, timbrele moldoveneÅŸti nu numai că au apărut înaintea celor din Imperiul Otoman: au fost chiar primele din Europa de sud-est. Grecii aveau primele timbre în 1861, sârbii în ’66, iar bulgarii în 1879. Peste ani, această interesantă poveste nu avea cum să nu stârnească interesul colecÅ£ionarilor. Cu atât mai mult cu cât aceste timbre emise în vara lui 1858 au fost scoase din circulaÅ£ie în toamna aceluiaÅŸi an. Se schimbaseră valorile nominale, aÅŸa că toate exemplarele primului timbru românesc erau trimise spre distrugere. Dintre cele 24.000 de timbre emise, au supravieÅ£uit vremii doar cele care fuseseră cumpărate ÅŸi aplicate pe scrisorile trimise în Moldova ÅŸi câteva bucăţi ce au „fentat” casarea. Se pare că numai vreo 750 de piese sunt pe piaÅ£a filatelică de astăzi. Cap de bour, 54 de parale, 1858 - prima emisiune


Cap de bour, 27 de parale, 1858 - prima emisiune

Matriţele folosite la Cap de Bour, 1858, prima emisiune Sursa foto: Muzeul Naţional Filatelic, Bucureşti, Calea Victoriei (în interiorul Muzeului de Istorie). Site: www.muzeulfilatelic.ro 81 de parale = 100.000 de euro Acum, Capul de bour din prima emisiune are valori cuprinse între 5.000 şi 100.000 de euro. Unul dintre cele mai renumite cataloage filatelice, întocmit de irlandezul David Feldman, prezintă poate cea mai scumpă piesă din colecţie: un timbru de 81 de parale, nefolosit, în perfectă condiţie. Valoarea estimată: 70.000 – 100.000 de euro. Preţul e dat şi de un detaliu spectaculos: timbrul are încă guma arabică pe verso. În lume, sunt doar două timbre de 81 de parale cu această calitate. Muzeograful Sorian Uyy explică: „În timp, guma atacă hârtia, iar această poate crăpa pur şi simplu. Aşa că multe dintre timbre au fost spălate pur şi simplu cu apă caldă, pentru a înlătura guma”. A doua emisiune de timbre Cap de bour, realizată spre sfârşitul lui 1858, este la rându-i o „alintată” a colecţionarilor. Piesele sunt destul de rare, s-au emis doar 10.001 timbre. Aceste timbre stau şi la baza unui record. În 2006, un exemplar al publicaţiei Zimbrul şi Vulturul, tipărit la 11 noiembrie 1858, devenea cel mai scump ziar din lume. De ce? Era primul dintr-un pachet de ziare trimis de la Iaşi la Galaţi, iar angajatul Poştei lipise pe exemplarul de deasupra opt timbre Cap de Bour cu valoarea de cinci parale. La o licitaţia din 2006, un colecţionar a plătit 830.000 de euro pentru a-l avea. FALSURI Aventurile filatelice ale căpitanului Moroiu Pasiunea celor care colecţionează timbre dăinuie tocmai din secolul XIX. Chiar Rowland Hill, cel care a inventat primul timbru (Penny Black), a organizat un schimb istoric. Poşta Regatului Unit oferea la schimb întreaga colecţie de timbre pentru orice album complet din alte state ale lumii. În România, primii filatelişti au apărut în 1870. Un mare pasionat de mărci poştale a fost Ioan Al. Cantacuzino, ministru de finanţe în anul amintit. Mai târziu, în secolul următor, cel mai cunoscut pasionat de filatelie a fost regele Carol al II-lea. Interesul românilor şi al colecţionarilor străini (în special britanici) pentru primele timbre româneşti a dus la primele falsuri. Cea mai impresionantă poveste a unui falsificator român este cea a lui Costică Moroiu. Într-un articol publicat pe stampmarket.blogspot.com, sunt enumerate câteva dintre „vitejiile” filatelice ale căpitanului Moroiu.
  •  Ã®n 1881 a creat mărci poÅŸtale fantomă. Pe scurt, el pretindea că în anul apariÅ£iei primului timbru (1858), ar fi fost realizate ÅŸi patru timbre cu valori nominale de 15, 45, 90 si 135 de parale. Ciudat e că, în acelaÅŸi an, el înfiinÅ£ează Societatea Filatelică Română;
  • anul 1883 îl prinde pe căpitan la Mangalia, unde fusese detaÅŸat. Aici, îi vine ideea să scoată pe piaţă timbre false. Numai că nu sunt copii ale niciunui timbru: sunt pur ÅŸi simplu invenÅ£ii ale lui Moroiu. "Emisiunile" se vând excelent, dar Moroiu scapă de lege;
  • în 1889, procurorii descind la tipografia "Universul", unde Moroiu a tipărit copii ale timbrelor poÅŸtale moldoveneÅŸti. Au fost descoperite mii de copii, iar apoi matriÅ£e ale "Capului de Bour". Moroiu e arestat ÅŸi dus la penitenciarul VăcăreÅŸti. ÃŽncearcă să se sinucidă, darnu reuÅŸeÅŸte.E eliberat pentru lipsă de probe, după ce a argumentat că nu a vândut nici măcar un timbru fără a spune cumpărătorului că acelea sunt simple copii

CITIÅ¢I ÅžI: Povestea polului lui Carol I


SPUNE-TI PAREREA

Libertatea

B1

RTV

Realitatea

Unica

Ziare.com

Capital

Doctorul Zilei

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.