Ce a mai rămas din Acordul Schengen, simbolul unitățiii europene, alături de moneda Euro și piața unică? Mai există Uniunea Europeană?

Aflat în vizită la Paris, Dacian Cioloș a acordat pentru RFI un interviu mușcător la adresa Uniunii Europene și a modului în care Bruxelles-ul a gestionat criza imigranților.

El a constatat că, în prezent, Spațiul Schengen este amenințat cu dispariția pentru că nu s-au luat măsurile necesare de securizare a frontierelor externe ale UE, a acuzat Cioloș.

În condițiile în care Uniunea a permis accesul a peste un milion de imigranți doar în 2016, fără nici un control, premierul român a ironizat încăpățânarea Bruxelles-ului de a nu permite aderarea României la Schengen.

„Sigur că nu avem interesul să intrăm într-un spațiu Schengen care nu funcționează, să intrăm doar pe hârtie”, a punctat Cioloș.

Într-adevăr, Spațiul Schengen cu principiul său de liberă circulație, care, alături de moneda euro, reprezintă simbolul și mândria Uniunii Europene, nu se simte prea bine.

După ce mai multe state și lideri politici au cerut-o, se pare că Spațiul Schengen își trăiește ultimele zile, nu numai de fapt, ci și de drept. Presa intaliană citează surse europene care susțin că Acordul Schengen ar putea fi suspendat pentru doi ani.

Un oficial din cadrul Comisiei Europene, citat de ANSA, a declarat:

„În cazul unor ameninţări grave şi persistente asupra frontierelor externe ale Spaţiului Schengen, Comisia Europeană poate propune Consiliului activarea articolului care prevede posibilitatea reintroducerii controalelor la frontiere timp de doi ani.”

Alte surse europene, citate de Tgcom.it., Comisia ar putea propune suspendarea Schengen la viitorul summit al Consiliului European.

O asemenea decizie ar avea mai degrabă rolul de act de constatare a unui deces produs de multă vreme. La ora actuală, Schengen este ținut neîngropat, în fereastra UE.

Austria, cel mai fidel și vehement aliat al Angelei Merkel în chestiunea imigranților, a instituit încă din toamna trecută controlul la frontierele sale. Miercuri, cancelarul austriac, Werner Fayman, a anunțat că țara sa va limita intrările de imigranți și a cerut controale și mai stricte la frontiere.

Vi-l amintiți pe Fayman? Este nimeni altul decât cel care, în urmă cu o lună, amenința România și alte state că vor fi sancționate financiar dacă nu acceptă cotele obligatorii de imigranți!

„Nu putem să-i primim pe toți solicitanții de azil”, a clacat cancelarul austriac.

Astfel, Merkel rămâne fără ultimul său sprijin în Uniunea Europeană. De altfel, însăși Germania a instituit încă din toamnă controlul la frontiere, gest care echivalează cu o demisie pentru femeia bărbată de la Berlin.

Suedia, o altă țară care a pledat cu insistență pentru primirea cu granițele deschise a imigranților, a instituit și ea controale la frontieră încă din toamnă. Ceea ce a provocat o reacție similară din partea vecinei Danemarca, începând cu 2016.

Franța se mai află încă în stare de urgență, după atentatele de la 13 noiebrie și are frontierele cvasi-închise.

Ungaria a fost prima țară care a lansat „moda gardurilor”, drept pentru care la vrea respectivă i s-au aruncat în cap toate trăsnetele Bruxelles-ului. Ulterior, gardurile lui Orban au împânzit tot Schengenul.

Eșecul Europei în fața valului de imigranți este total. La nouă luni după primul summit „de criză” privind refugiații, nu a fost adoptată nici o măsură viabilă și Europa se pregătește ca în 2016 să repete comedia de anul trecut, cu trenuri asaltate, autostrăzi ocupate, ciocniri la frontiere.