Cartea care și-a ucis autorul

Cartea care și-a ucis autorul

Pe 23 noiembrie 2006, Aleksandr Litvinenko a murit la Londra, fiind otrăvit cu poloniu-210. Dispariţia sa a agitat spiritele societăţii civile internaţionale. În prezent se desfăşoară o anchetă penală în legătură cu otrăvirea.

„Rusia explodează. Planul secret pentru resuscitarea KGB-ului” este  cartea scrisă de Iuri Felștinski şi Aleksandr Litvinenko. VOlumul care , se pare a dus la anihilarea lui Litvinenko. Cartea, apărută al editura Corint- Istorie, se lansează  joi, 4 februarie, la  ora 16.00, la librăria „Mihai Eminescu”, din Bulevardul Regina Elisabeta nr. 16.

 Despre acest volum Sunday Times a scris că este „O condamanre directă a regimului Putin”. Un volum despre tragedia care a cuprins întreaga Rusie, despre şanse risipite, vieţi pierdute şi o ţară pe moarte. Li se adresează celor capabili să recunoască adevărul despre trecut şi care nu se tem să influenţeze viitorul. Autorii încearcă să demonstreze că problemele de bază ale Rusiei contemporane nu sunt cauzate de reformele radicale din perioada liberală a mandatelor lui Boris Elţin, ci de rezistenţa pe faţă ori clandestină a serviciilor secrete ruse faţă de aceste reforme. Aceste servicii au dezlănţuit primele două războaie cecene, ca să îndepărteze Rusia de pe calea democraţiei, îndreptând-o către dictatură, militarism şi şovinism.

„Aleksandr Litvinenko a fost ultimul mare defector până azi din serviciile secrete ruse, iar braţul lung al FSB, noul KGB, l-a urmărit până în inima Londrei, unde a fost asasinat în noiembrie 2006, pentru ceea ce a scris în această carte.”, spune Marius Oprea.

Ne puteți urmări și pe Google News

Aleksandr Valterovici Litvinenko s-a născut în 1962, la Voronej. În 1980, după absolvirea şcolii medii, a fost recrutat în armată, ajungând după 20 de ani la gradul de locotenent-colonel. Din 1988 a lucrat în serviciile de contrainformaţii ale KGB-ului din URSS, din 1991 a făcut parte din biroul central al Ministerului de Securitate (MB), redenumit în 1993 Serviciul Federal de Contrainformaţii (FSK), iar apoi, din 3 aprilie 1995, transformat în Serviciul Federal de Securitate (FSB) din Rusia, fiind specializat în lupta împotriva terorismului şi a crimei organizate. Pentru efectuarea unor operaţiuni comune cu Departamentul de Investigaţii Criminale din Moscova (MUR), a primit titlul de „Veteran MUR”. În 1997 a fost transferat la cea mai secretă unitate a Serviciului Federal de Securitate – Direcţia de Luptă cu Criminalitatea Organizată, ca ofiţer superior operaţional. În noiembrie 1998, a criticat la o conferinţă de presă din Moscova conducerea Serviciului Federal de Securitate, afirmând că a primit ordine ilegale. Ca urmare, în martie 1999 a fost arestat conform unor acuzaţii false şi ţinut în Lefortovo, închisoarea FSB-ului. Au urmat alte două procese şi, după ameninţările  Serviciului Federal de Securitate şi ale anchetatorilor la adresa familiei sale, Litvinenko a fost nevoit să părăsească ilegal Rusia, fapt ce a determinat deschiderea celui de-al patrulea dosar penal. În mai 2001, a primit azil politic în Marea Britanie. Pe 23 noiembrie 2006, a murit la Londra, fiind otrăvit cu poloniu-210. Dispariţia sa a agitat spiritele societăţii civile internaţionale. În prezent se desfăşoară o anchetă penală în legătură cu otrăvirea acestuia.

Iuri Felştinski s-a născut în 1956, la Moscova. În 1974 a fost admis la Facultatea de Istorie a Institutului Pedagogic de Stat din Moscova. În 1978 a emigrat în Statele Unite ale Americii, unde a continuat să studieze istoria, mai întâi la Brandeis University, apoi la Rutgers University, unde a obţinut titlul de doctor în filosofie. În 1993 a susţinut teza de doctorat la Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Rusiei. A redactat, alcătuit şi comentat câteva zeci de volume de documente de arhivă.

Cu ocazia lansării cărții, la București, vor lua cuvântul: Costin Georgescu, fostul director al Serviciului Român de Informații, Marius Oprea, director General al Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România. Lansarea va fi moderată de Dragoș Dodu, redactor-coordonator al Colecției Corint Istorie.