Aducerea pe criterii politice a directorului Constantin Tănase a fost un dezastru pentru spital: angajări clientelare, sporuri ilegale pentru conducere, amenajări de lux în propriile birouri. Constantin Tănase a dat 300.000 de lei pe reamenajarea birourilor directorilor când spitalul n-avea penicilină pentru bolnavi.

Spitalul CF 2 Bucureşti este decorul unui roman gotic. Cadre medicale şi pacienţi sunt îmbarcaţi pe o corabie în derivă al cărei comandant, managerul Constantin Tănase, îşi pierduse de mult busola.

Cele două cazuri dramatice de săptămâna trecută, Amelia Antoniu şi Alice Preda intrând în comă după infecţii contractate în sala de operaţii, sunt epilogul cărţii negre scrise la CF 2 Bucureşti în ultimul an.

Acest articol conţine informaţii furnizate de cadre medicale din interiorul spitalului, dar cărora le este frică, în acest moment, să-şi dezvăluie identitatea.

Vorba lui Boc: şi-au dat sporuri nesimţite

Drama colectivă de la CF 2 este cel mai bun studiu de caz despre politizarea excesivă a funcţiilor din sectorul public. Constantin Tănase s-a instalat aici pe 6 mai 2009, fostul director fiind mazilit doar pentru că PNL pierduse alegerile, deşi ocupase postul prin concurs.

Tănase era chirurg la Spitalul de Urgenţe şi a fost numit la CF 2 pe criterii politice. Primul lucru pe care l-a făcut: a mărit salariile Comitetului Director (CM), cu o mie de lei brut, în medie, deşi România se afla în punctul maxim al crizei economice. Pe statul de plată din martie 2010, de exemplu, managerul Tănase a avut un salariu brut de 10.683 de lei, deşi salariul de bază ca manager era de doar 4.500 de lei.

Cei şase membri ai Comitetului Director de la acest spital şi-au îngroşat veniturile cu sporuri care, altfel, au fost suprimate marii mase a cadrelor medicale din spi tal. Şi-au trecut spor de calculator de 15%, în ciuda apelurilor pline de patos ale premierului Emil Boc împotriva „salariilor nesimţite”.

Managerul Tănase şi-a mai acordat şi spor de prevenţie, în valoare de 10%, deşi acesta trebuie acordat strict cadrelor medicale din clinici. Aceasta se întâmpla exact când întregului personal medical i-au fost mişcorate salariile şi i-au fost tăiate tichetele de masă tocmai pentru că nu sunt bani.

Lefurile celor şase membri ai CM erau mai mari în martie 2010 decât în 2009, deşi public guvernul susţine că trebuie să strângem cureaua pentru a trece criza. Directorul medical Nicolae Efimov avea 9.240 de lei brut (cu tot cu sporuri, salariul de bază fiind de 3.800 de lei). Simona Florea, director economic, avea 7.491 de lei brut (faţă de 3.400 de lei baza), iar Cristian Codreanu, director administrative, ajungea la 6.343 de lei.

Directorul de Cercetare, Ovidiu Vasile, primea 8.400 de lei brut, ocupând acest post deşi nu are doctorat şi nu e conferenţiar universitar, conform cerinţelor legale minimale.

Afacerile şefului de achiziţii cu firma Polisano

Comparativ, cel mai mare salariu al unui medic şef de secţie, cu doctorat, a fost în luna martie 2010 de doar 3.430 de lei brut. Disproporţiile sunt uriaşe. Un medic primar ATI are un salariu brut de 2.745 de lei, iar o asistentă-şefă ajunge la maximum 1.656 de lei brut.

Constantin Tănase a creat un Comitet Director din acoliţi pe care i-a răsplătit regeşte, securizându-şi astfel poziţia de conducător. Ovidiu Vasile, omul său de încredere, a fost numit şeful Comisiei de Achiziţii, deşi legea conferă acest rol directorului medical. Dar Vasile era în acelaşi timp şi director la Polisano, firmă care furnizează spitalului medicamente şi materiale sanitare de zeci de mii de euro lunar.

Conflictul de interese a fost perpetuat până în urmă cu o lună, când o anchetă a Poliţiei TF, aflată în derulare, l-a obligat pe Ovidiu Vasile să facă un pas înapoi. Managerul Tănase şi-a ostilizat întreg corpul medical din cauza măsurilor arbitrare, care nu aveau nicio legătură cu priorităţile spitalului. Şi-a adus o nouă farmacistă-şefă, care vine 2 zile pe săptămână la serviciu. Şi-a angajat un nou şofer personal, deşi mai erau vreo 8 prin curte. A numit un nou şef la Resurse Umane, deşi în departament era personal arhi-suficient. A încheiat contract cu o casă de avocatură de 4.000 de lei/lună, deşi spitalul avea jurişti.

10.683 de lei este salariul brut pe luna martie 2010 a managerului Constantin Tănase, incluzând sporuri ilegale

Unu din trei angajaţi din spital e personal TESA

Spitalul a ajuns la 140 de angajaţi TESA, o cifră enormă raportată la cele 530 de cadre medicale (medici, asistente, infirmiere şi brancardieri). Raportul de 30% personal TESA depăşeşte cu mult cifra de 12% pre văzută de direcţia medicală a Ministerului Transporturilor, că reia îi este subordonat spitalul.

În jur de 15 oameni au fost angajaţi la ordinul managerului, deşi guvernul a blocat posturile la nivel naţional.

„Lui Tănase i s-a cerut oficial să se încadreze în acest procent, dar a sfidat ordinele. Ministerul i-a cerut să scoată sporul de calculator încă de anul trecut, dar iar a făcut ce-a vrut, pentru că e pila unui membru important al guvernului. Constantin Tănase se considera intangibil”, a declarat, sub anonimat, un cadru medical de la Spitalul CF 2 Bucureşti.

De pomină au rămas lucrările de reamenajare ale birourilor celor şase membri ai Comitetului Director. Lucrările au demarat în noiembrie 2009, în cea mai neagră perioadă a Spitalului CF 2, care nu are nici măcar penicilină pentru pacienţi. A evacuat zeci de angajaţi TESA de la etajul 1, mutându-i în alte spaţii, şi a început modernizarea acelei aripi, deşi spitalul are faianţa căzută de pe pereţi în aproape toate clinicile.

Prin recompartimentare, fiecare director are acum un birou de 30 mp, cu mobilier de lux, termopane, băi ultramoderne, totul în contrast deplin cu starea deplorabilă a saloanelor pentru bolnavi. Lucrările la cele şase birouri au valorat circa 300.000 de lei.

Dezinfectanţi cumpăraţi din banii angajaţilor

Cea mai mare deficienţă a administraţiei spitalului rămâne absenţa aproape totală a materialelor sanitare elementare. Infirmiere, asistente, medici cumpărau din propriii bani substanţe de dezinfecţie şi consumabile pentru ca actul medical să poată avea totuşi loc.

„La fiecare salariu se puneau bani pentru mănuşi, măşti, ace de recoltare, spirt, substanţe de curăţenie. Oamenii făceau tot posibilul ca spitalul să funcţioneze. Se cumpărau însă cele mai ieftine materiale, de la chioşcul din colţ, în loc de substanţe profesionale care sunt de 5-6 ori mai scumpe, dar care conferă garanţii. Până şi brancardierii care cărau morţii la morgă intrau în tură cu mănuşi aduse de acasă”, povesteşte o asistentă din spital.

Directoarea de îngrijiri Gabriela Grigore, direct răspunzătoare de respectarea măsurilor de prevenţie, a spus doar atât: „Sistemul sanitar este subfinanţat. Mai multe lămuriri cereţi de la purtătorul de cuvânt”.

În acelaşi timp, pe toată durata weekendului n-a putut fi contactat nici Radian Tufă, secretar de stat la Ministerul Transporturilor, care răspunde de spitalele CFR.

 „Managerul a închis aripa în care s-au reamenajat birourile pentru cei şase directori, şi-a luat mobilier tip coadă de pian şi începuse să monteze marmură pe scările de acces. Dar în camerele de gardă de la etajul 2 plouă, plouă în saloane, geamurile nu se închid…”

DECLARAŢIE DATĂ SUB ANONIMAT DE UN CADRU MEDICAL DE LA SPITALUL CF 2 BUCUREŞTI