Bisericile şi mănăstirile vor putea primi de la stat câte 500.000 de lei pentru a-şi instala panouri solare sau pompe de căldură.

Guvernul a decis să includă şi bisericile în rândul instituţiilor care vor primi bani de la buget pentru a se încălzi ecologic.

Concret, în baza unui ordin semnat de ministrul mediului, Laszlo Borbely, fiecare lăcaş de cult din România va putea depune câte un proiect pentru "a accesa" maximum 500.000 de lei (aproape 116.500 de euro) pentru a-şi instala panouri solare ori alte sisteme "verzi" de încălzire.

Lăcaşul de cult contribuie cu doar 10% la finanţare

Iar Gheorghe Popescu, preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu - instituţia care gestionează Programul "Casa Verde" - a precizat că "eligibile pentru finanţare sunt toate unităţile de cult: biserici, mitropolii, dar şi cămine de bătrâni care aparţin de o unitate de cult".

"Pentru fiecare proiect, finanţarea maximă care se poate acorda este de 500.000 de lei şi se poate acoperi de către stat maximum 90% din cuantumul total al unui proiect", a explicat Popescu. Cu alte cuvinte, lăcaşul de cult care depune proiectul ar trebui să mai acopere doar 10% din valoarea acestuia.

Pe de altă parte, întrebaţi dacă nu consideră că bisericile primesc un maximum de finanţare foarte mare în comparaţie cu ajutorul acordat persoanelor fizice, reprezentanţii executivului au răspuns scurt: "Aşa au stabilit specialiştii". "Nu vedem care este problema. Sigur suma a fost stabilită pe baza unor calcule", au argumentat aceştia.

"Nu se pot monta panouri solare pe turlele bisericilor"

Astfel, potrivit ordinului ministrului Laszlo Borbely "privind aprobarea Ghidului de finanţare a programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regerabilă sau pentru completarea sistemelor clasice - beneficiari instituţii teritoriale, instituţii publice şi unităţi de cult", cei care vor decide să monteze sisteme alternative de căldură care funcţionează cu biomasă ori energie geotermală vor avea şanse mai mari să obţină finanţarea de la stat.

Asta, deoarece proiectele lor vor primi 20 de puncte, în timp ce proiectele care prevăd montarea de panouri solare sau mori de vânt vor fi notate cu doar 15 puncte.

În plus, întâietate la finanţare vor avea cei care schimbă sistemul clasic de încălzire (pe bază de combustibil solid ori energie electrică), fiind urmaţi de cei care renunţă la vechile sisteme funcţionale pe bază de combustibil lichid şi gazos. Dincolo de toate acestea, specialiştii consideră că feţele bisericeşti ar putea obţine uşor finanţarea, deoarece nu vor putea monta pe turlele lăcaşelor de cult panouri solare şi vor opta pentru alte sisteme, e drept însă, mai costisitoare.

Inginer de meserie şi proprietar al unei firme de construcţii, Ion Pop a precizat pentru EVZ că, în opinia sa, proiectele reprezentanţilor bisericilor vor fi mai viabile dacă aceştia vor opta pentru sisteme de căldură care funcţionează cu biomasă sau e nergie geotermală.

"E drept că nu se pot monta panouri solare pe turlele bisericilor. Se pot monta însă în curţile acestora, pe suporţi speciali. Asta, dacă aleg să-şi monteze un sistem de căldură care funcţionează cu ajutorul energiei solare. Dacă aleg bio masa sau energia geotermală, adică dacă-şi montează pompe de căldură, e mult mai uşor şi mai viabil", a conchis Pop.

În opinia acestuia, "subvenţiile acordate bisericilor sunt destul de mari, dar totul depinde de suprafaţa care ar urma să fie încălzită: "Dacă ne gândim la Mănăstirea Cozia, adică la biserică plus chiliile maicilor şi călugărilor, suma nu e mare. Dacă ne gândim însă la o biserică de cartier, atunci este".

"Pentru fiecare proiect, finanţarea maximă care se poate acorda este de 500.000 de lei." GHEORGHE POPESCU, preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu "Nu se pot monta panouri solare pe turlele bisericilor. Se pot monta însă în curţile acestora." ION POP, inginer

DIFERENŢE

Cel mult 8.000 de lei pentru persoane fizice

Potrivit ordinului ministrului Laszlo Borbely, nu doar lăcaşele de cult, ci şi instituţiile publice - în special, şcoli şi primării - pot primi finanţare de la buget pentru a-şi instala sisteme alternative de încălzire. În timp ce, în cazul unităţilor de învăţământ, ajutorul de la stat poate ajunge până la 2.000.000 de lei, în cazul primăriilor acesta se acordă în funcţie de numărul de locuitori ai urbei pe care o reprezintă.

Astfel, edilii din oraşele cu peste 100.000 de locuitori pot primi cel mult 4.000.000 de lei de la stat pentru a încălzi ecologic instituţiile, în timp ce primăriile localităţilor cu minimum 50.000 şi maximum 99.000 de locuitori vor putea beneficia de cel mult 3.000.000 de lei. Cele mai mici sume - maximum 500.000 de lei cât sunt alocaţi unei biserici - ar urma să le fie acordate edililor din comunele cu mai puţin de 3.000 de locuitori.

Spre deosebire de lăcaşele de cult şi de instituţiile publice, persoanele fizice pot beneficia de doar câteva mii de lei ajutor de la stat pentru a folosi energie verde.

Spre exemplu, cei care aleg să-şi monteze o centrală pe peleţi (sistem ale cărui costuri variază între 1.600 şi 5.000 de lei, în funcţie de puterea centralei) pot primi de la stat cel mult 3.000 de lei. În schimb, montarea unui sistem hibrid de panouri solare şi turbină eoliană, care asigură necesarul energetic al unei case cu trei ca mere şi costă a proximativ 32.200 de lei (adică 7.500 de euro), va fi "sub venţionată" de stat cu maximum 6.000 de lei.

Potrivit specialiştilor, o astfel de investiţie se amortizează în cinci-zece ani, iar durata de viaţă a unui astfel de sistem e de 20 de ani. Pe de altă parte, cei care aleg instalaţii ce au la bază pompe de căldură vor trebui să plătească în jur de 340 de lei (80 de euro) pentru fiecare metru pătrat locuit. E drept că valoarea ajutorului a cor dat de stat în astfel de cazuri este de cel mult 8.000 de lei.