Doar trei băcăuani din cei o sută de posesori înregistraţi cu cazane de ţuică de la sate au declarat la Fisc alambicurile folosite la producerea ţuicii.
Potrivit legislaţiei fiscale, cazanele comunale sau producătorii particulari de ţuică şi rachiuri destinate vânzării trebuie să funcţioneze într-un antrepozit fiscal şi, prin urmare, să plătească acciza pe alcool. Din vara trecută, inspectorii vamali au obligaţia de a verifica, la sate, cazanele de ţuică, în vederea înregistrării lor la Fisc.
„Noi am făcut o campanie, am discutat cu oamenii de pe la ţară, cu poliţia, cu primarii. Există, din păcate, problema birocraţiei, care impune o serie de acte pe care trebuie să le depună producătorii de ţuică. E nevoie de o autorizaţie eliberată de Ministerul Agriculturii, care să ateste că omul are producţie proprie de fructe, şi o altă autorizaţie de la Direcţia Sanitar-Veterinară, care să arate că acel cazan nu este confecţionat din nu ştiu ce metal care să provoace îmbolnăvirea consumatorului. Aici, de fapt, s-au blocat producătorii de rachiu de la ţară“, a declarat Vasile Şoiman, şeful Vămii din Bacău.
Vameşii vor sigila cazanele pe timpul cât acestea nu produc, urmând a le desigila la momentul începerii producerii de rachiu. La un cazan de tip alambic la care se produc pentru consum propriu maximum 167 de litri de ţuică, cu o concentraţie de 30 la sută alcool pur, se va achita statului o acciză redusă, de 180 de lei.
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
