Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a anunțat luni motivarea privind aplicarea deciziilor Curții Constituționale a României (CCR) pe prescripție. Avocatul Toni Neacșu a analizat efectele practice, pentru instanțele românești, ale motivării CJUE.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a dat luni publicității motivarea privind aplicarea deciziilor Curții Constituționale a României (CCR) pe prescripție (297/2018 și 358/2022).

Hotărârea CJUE nu se aplică infracțiunilor de corupție

Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) legată de prescripție se aplică doar dosarelor vizând infracțiuni care aduc atingere gravă intereselor financiare ale Uniunii Europene, a explicat avocatul Adrian Toni Neacșu luni, imediat după anunțul motivării dat de CJUE.

În continuare avocatul Toni Neacșu a analizat cum se traduce această motivare: „Hotărârea se aplică exclusiv infracțiunilor ce aduc atingere gravă intereselor financiare ale UE... Nu se aplică celorlalte infracțiuni din CP (n.r. - Cod Penal) sau din legi speciale, nici infracțiunilor de corupție... CJUE afirmă că deciziile CCR pe prescripție trebuie aplicate chiar și când încetează procese cu fraudă gravă ce aduce atingere intereselor UE... E posibil ca unele instanțe să-ncerce extinderea ei la alte infracțiuni. Ar fi un abuz”.

Fostul judecător și membru CSM subliniază că hotărârea CJUE nu se aplică nici infracțiunilor de corupție, nici celorlalte fapte prevăzute de Codul Penal sau de legi speciale. În rest, fraudele cu fonduri europene sunt delimitate foarte riguros în legislația românească, în articolele 18/1 – 18/5 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, explică Toni Neacșu.

Deciziile CCR trebuie aplicate întocmai

Totodată, din hotărârea CJUE reiese că deciziile CCR 297/2018 si 358/2022 privind prescripția trebuie aplicate întocmai, indiferent de consecințe, chiar și când acestea duc la încetarea unor procese pe marginea fraudelor grave cu fonduri UE, completează avocatul.

Pe de altă parte, mai explică avocatul, referitor la infracțiunile care aduc atingere gravă intereselor financiare ale Uniunii Europene, hotărârea CJUE anulează dezlegarea de drept dată de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) prin hotărârea prealabilă nr. 67/2022 în ceea ce privește modul de calcul al termenelor de prescripție pentru faptele comise înainte de 25 iunie 2018 (data publicării în Monitorul Oficial a Deciziei CCR 297/2018), dar după 1 februarie 2018 (data când a intrat în vigoare actualul Cod penal, la care fac referire cele două decizii CCR amintite).

Ar putea urma un haos în instanțe

Avocatul Adrian Toni Neacșu încheie postarea sa cu avertismentul că la nivelul instanțelor din România ar putea urma o situație de haos din cauza practicii neunitare, inclusiv prin hotărâri care să devieze de la hotărarea CJUE anunțată luni.

Avocatul atrage atenția în special asupra riscului ca unii judecători români să extindă în mod abuziv hotărârea instanței de la Luxemburg asupra altor infracțiuni, chiar dacă CJUE a stabilit că hotărarea de luni nu se aplică în cazul unor astfel de fapte.