Ce impozite noi vor plăti românii din 2015

Ce impozite noi vor plăti românii din 2015

Noul an aduce o serie de modificări fiscale. EVZ a stat de vorbă cu specialiștii în domeniu și vă arată ce ne așteaptă în anul care vine.

În ciuda faptului că toate guvernele care ne conduc se laudă că asigură stabilitate fiscală, începutul fiecărui an ne aduce schimbări de impozitare.

Acciza va fi exprimată în lei. O modificare importantă de anul viitor este cea legată de calculul accizei. Până acum, accizele pentru produse precum țigarete, băuturi alcoolice, produse de lux și energetice, se calculau în euro. Vestea proastă este că, începând din 2015, acestea se vor calcula în lei, valoarea menținându-se la cea din 2014, respectiv la cursul de 4,7380 lei/euro, iar din 2016 va fi actualizată cu inflația. „Legarea accizei de inflație înseamnă să arunci gaz pe foc. Se poate întâmpla să avem un puseu inflaționist”, caz în care prețurile produselor accizabile vor crește foarte mult, comentează, pentru EVZ, expertul în fiscalitate Gabriel Biriș, partener al casei de avocatură Biriș Goran. Potrivit acestuia, din 2016 și până când România va adera la zona euro, acciza doar va crește.

Scade „taxa pe stâlp”. O altă modificare va fi scăderea impozitului pe construcțiile speciale, introdus anul trecut, de la 1,5% la 1%. „Impozitul pe construcțiile speciale, se calculează ca procent de 1,5% din valoarea tuturor construcțiilor din patrimoniu la data de 31 decembrie a anului anterior, pentru care nu se achită impozit pe clădiri. Vestea bună este că, de anul viitor, valoarea acestui impozit va scădea la 1%”, a mai spus Biriș.

Ne puteți urmări și pe Google News

TVA redus pentru pachete all inclusive în turism. De asemenea, Guvernul a anunțat că va reduce taxa pe valoarea adăugată de la 24% la 9%, pentru pachetele all – inclusive din turism, ceea ce, au anunțat reprezentanții din domeniu, va permite ieftinirea pachetelor turistice cu circa 10%.

Registru de evidență fiscală pentru PFA-uri. O altă modificare vizează persoanele fizice ce desfășoară activități independente, profesii libere și întreprinderile individuale. De la 1 ianuarie, acestea sunt obligate să țină un Registru de evidență fiscală. „Practic, un registru în plus, mai multă birocrație pentru a ajunge la același rezultat pe care îl aveam deja”, afirmă consultantul fiscal Adrian Bența, de la Bența Consult.

Schimbări în domeniul TVA pentru servicii radio-TV. Legislația devine mai complicată de la anul și în ceea ce privește TVA pentru serviciile intangibile cum ar fi radio, televiziune sau serviciile transmise prin internet, la facturarea și colectarea TVA când aceste servicii au ca beneficiar persoane fizice din alte state UE. De exemplu, o firmă editează un ziar pe care îl distribuie electronic către persoane fizice din Franța. Dacă acest abonament este facturat în 2014, se aplică TVA din România, de 24%. Începând cu 1 ianuarie 2015, acest abonament se va factura cu TVA din Franța, respectiv 20%, sumă care va trebui plătită către bugetul francez, explică Adrian Bența.

Fără microîntreprinderi în dezvoltare, explorare și extracție gaze naturale. Tot din 2015, companiile care au activități de dezvoltare, explorare și extracție a gazelor naturale și petrolului nu au dreptul să fie microîntreprinderi.

Bilanțul fiscal al unui an electoral

Anul 2014 a fost marcat de numeroase modificări ale fiscalității, atât benefice, cât și greu de suportat de către mediul de afaceri.

● Am intrat în acest an cu stângul, cu o acciză care ar fi trebuit să scadă comparativ cu anul trecut, pe 1 octombrie 2013 înregistrându-se un leu mai puternic decât cu un an înainte. Guvernul a decis să mențină acciza la un curs mai greu de suportat pentru români, însă mai avantajos pentru stat. În plus, cursul a fost indexat și cu inflația.

● A urmat introducerea, de la 1 aprilie, a accizei suplimentare pe litrul de carburant, în valoare de 7 eurocenți, „ca să facem autostrăzi pe care nu le mai facem”, comentează Gabriel Biriș. Potrivit specialistului în fiscalitate, această măsură a dus la scăderea consumului de combustibili și, implicit, la reducerea încasărilor bugetare din acciză. În loc să colecteze mai mult, numai în aprilie, statul a pierdut 21 milioane de euro față de aceeași lună din 2013, iar evaziunea a crescut.

● A doua măsură extrem de dăunătoare a fost introducerea taxei pe stâlp, care „a afectat și industrii care nu se doreau a fi afectate inițial, cum ar fi agricultura și infrastructura de distribuție, și a dat un semnal negativ pentru investitori”, spune Biriș.

● Pe de altă parte, Guvernul a luat și câteva măsuri care au ajutat firmele. Una dintre ele este reducerea contribuțiilor de asigurări sociale cu 5 puncte procentuale, începând cu 1 octombrie, însemnând o scădere a încasărilor din acest an cu 5 miliarde lei. Chiar dacă nu a reușit să stimuleze angajările, această decizie a redus costurile angajatorului.

● Conform lui Gabriel Biriș, o altă măsură pozitivă a vizat regimul holdingului. Dividendele primite de o firmă românească de la o subsidiară sunt scutite de impozit pe profit, indiferent de localizarea subsidiarei, dacă această firmă deține neîntrerupt minimum 10% din aceasta, timp de un an.