Ce națiuni mai sunt pregătite să-și apere țara azi? Vest-europenii la coada listei | PULSUL PLANETEI

Iulian Chifu
Autor: | | 10 Comentarii | 2091 Vizualizari

În această perioadă vedem cum problemele păcii și a războiului au revenit mai acut nu numai la nivel mondial, ci chiar în jurul Europei.

 În Africa de Nord, în Orientul Mijlociu, în Ucraina, în Georgia sau Republica Moldova, am trăit și trăim amenințări ale schimbării regulilor jocului, ale revizionismului și revanșismului pe tărâm european, ale încălcării flagrante a dreptului internațional și a subminării eșafodajului de securitate european, a angajamentelor internaționale ale unor state care amenință direct cu războiul, cu violența directă, în timp ce crizele se acumulează, se suprapun, se întrepătrund și se influențează reciproc. Refugiați, terorism, incapacitatea de integrare a imigranților, neînțelegerea efectelor tehnologiei asupra sofisticării și fractalizării electoratelor, un lidership depășit la nivel european și al statelor europene, toate ne afectează și îngrijorează zi de zi cetățeanul european, cu precădere pe cel din Estul Europei.

Statele și-au dezvoltat formule diferite pentru a se apăra și a-și asigura securitatea. Unele au reguli de pregătire generală a populației și armata obligatorie, alții au trecut la armate profesioniste. Unii se raportează la abordarea apărării de unii singuri, alții au alianțe încheiate și dezvoltate, în alte cazuri, cum e regiunea noastră, NATO joacă un rol esențial pentru garanțiile de securitate și formula apărării comune. De aceea și înclinația diferitelor populații spre a-și apăra țara e diferită, depinde de gradul de amenințare, de pregătire militară, de patriotism, de coerența și soliditate a națiunii dar și de tendința de a investi în economie și bunăstare și de a lua securitatea drept un bun dobândit și în care nu merită să mai investești.

Poate nu întâmplător, un singur stat european, Finlanda, se află peste media lumii cu 60% susținere pentru apărarea țării, în timp ce restul statelor europene sunt la coada clasamentului, în sondajul Gallup efectuat în acest sens după anexarea Crimeii și declanșarea agresiunii militare ruse în Estul Ucrainei, în 2014. Fiji e primul de pe listă urmat de Maroc, singurul stat african în prim plan, iar Turcia e între primele 10 în care excelează statele asiatice: Bangladesh, Pakistan, Afganistan, India, China, Indonezia. Dacă Finlanda e singurul stat european în primele zele, Columbia este singurul din America de Sud peste medie în dorința de a-și apăra țara. Kenya și Nigeria au peste 50% din populație dispusă să ia arma în mână din Africa, ca și Israel, Ucraina sau Rusia. Sub 30 % sunt toate statele europene, cu excepția Poloniei, Suediei, României și Letoniei. Suntem cu 38% gata să ne apărăm țara cu arma în mână, da, dar cu 41% de răspunsuri negative, situați undeva în ultima treime a clasamentelor ce reflectă patriotismul și atașamentul față de propria țară.

La nivelul statelor membre NATO intră în discuție și apartenența la alianță, și existența armatelor profesioniste. Totuși apetența pentru a-ți apăra țara devine importantă pentru a ști cine va fi lângă tine în caz de nevoie, cu toată forța și tot sprijinul. SUA este la jumătatea clasamentului, dar cu un net pozitiv de răspunsuri da, americanii își vor apăra țara, în timp ce pe ultimele locuri din clasament se află Japonia – 10%, Olanda – 15%, Germania – 18%. Nu întâmplător, acestea sunt și statele cele mai puțin dispuse să investească în armată și echipamente militare. Asta în timp ce locuitorii din statul turbulent din această regiune, Rusia, au în proporție de 59% dorință de a-și apăra țara.

Deși e o poză de moment și probabil lucrurile s-au mai schimbat în ultimul an, totuși mesajul ar trebui să fie unul coerent pentru România: apartența la NATO e un lucru absolut obligatoriu, parteneriatul strategic cu SUA nu are alternativă (în nici un caz opțiunea franco-germană pe care o vehiculează unii nu e o alternativă, ci doar un complement, și acela mai degrabă pe teme de securitate europeană), iar parteneriatele strategice cu Polonia, Turcia, Suedia sunt absolut obligatorii în orice proiecție a unei prime linii de apărare în fața unei amenințări militare externe. De asemenea, sunt enorm de multe de făcut în țară în ceea ce privește încrederea, educația, patriotismul și dorința de a ne apăra țara.

Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.




Alte articole din categoria: Opinii EVZ

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro
loading...