Imediat după atentatul de la Suruc, valul de manifestații care a cuprins Turcia a fost sever reprimat. Protestatarii cereau guvernului turc o politică mai puțin ambiguă față de ISIS, suspectată de a fi comis atentatul. Un punct de cotitură a fost atins în acest weekend, când regimul de la Ankara, lansând o operațiune militară de mare amploare, a inclus printre țintele bombardamentelor sale și poziții kurde.

Turcia rupe astfel procesul de pace început în 2013 cu organizațiile kurde, mai ales Partidul Muncitorilor Kurzi (PKK). Ramurile locale ale PKK din Siria și Irak au dovedit, însă, că sunt principalii inamici ai ISIS capabili să obțină victorii notabile.

Mai multe mii de oameni s-au adunat pe 20 iulie la apelul HDP, un partid pro-kurd, nu departe de piața Taksîm din Istanbul. Autoritățile au împrăștiat cu violență mulțimea care scandase cu câteva minute înainte „AKP va plăti”. AKP este partidul președintelui Erdogan și principala formațiune politică a Turciei. Confruntările au continuat pe străzi până noaptea târziu.

A doua zi, noi manifestații au fost organizate în zece cartiere ale Istanbulului și împotriva cărora au fost mobilizate forțe de ordine colosale.

Elicopterele au survolat focarele de manifestații de-a lungul întregii săptămâni. Treizeci de arestări au fost operate la începutul săptămânii trecute, iar autoritățile au declarat că au descoperit o bombă și mai multe cocteiluri Molotov ascuns în cartierul Kadiköy, unde 1500 de protestatari s-au adunat marți, 21 iulie.

Unul dintre oficialii HDP a acuzat cu tărie comportamentul autorităților:

„Avem de gând să manifestăm în fiecare zi, până ce guvernanții ne vor asculta. Cerem autorităților să înceteze să susțină ISIS și să deschidă frontierele țării spre Rojava (regiune kurdă din nordul Siriei - n.r.). Este timpul ca Turcia să urmeze modelul comunității internaționale și să-i susțină pe kurzi în lupta contra ISIS.”

HDP, cea mai importantă formațiune politică pro-kurdă, care a reușit să intre în parlament în urma alegerilor din 7 iunie, a chemat la mobilizare generală împotriva terorismului, duminică, 26 iulie, la Istanbul. Un apel care chema nu doar la proteste împotriva ISIS, ci și a partidului de guvernământ AKP, acuzat că „poartă responsabilitatea atentatului de la Suruc”, „refuzând să ia măsurile necesare pentru a împiedica ISIS și alte forțe reacționare îl comită”.

Însă în ajunul evenimentului, regimul turc a interzis adunarea invocând motive de securitate, în același timp declanșând o vastă operațiune anti-teroristă în nu mai puțin de 13 cartiere ale Istanbulului, dar și în alte localități din țară.

În interval de câteva zile, circa 500 de persoane sunt reținute. Printre ele, numeroși militanți pro-kurzi.

Mai multe rețele sociale, printre care Facebook și Twitter, au fost blocate. Diferite site-uri și bloguri pro-kurde sunt cenzurate de guvern, iar ansamblul de site-uri WordPress nu este accesibil în Turcia de luni dimineața.

În toată țara, în care orice manifestație a fost interzisă, grupuscule de extremă-stânga au atacat comisariatele, ca reacție la arestările ordonate de guvern, dar mai ales la raidurile aviație turce asupra pozițiilor kurde din Siria și Irak, survenite în noaptea de vineri spre sâmbătă.

Au avut loc numeroase ciocniri între portestatari și forțele de ordine. În cartierul Gazi, cu majoritate alawită, din nordul Istanbulului, au avut loc cele mai spectaculoase lupte de stradă. Mulți martori oculari vorbesc despre un veritabil „asediu”.

Trupele speciale ale armatei au fost mobilizate duminică, până noaptea târziu. Cum protestatarii dețineau și ei arme, s-au întregistrat schimburi de focuri cu gloanțe adevărate, înregistrându-se mai mulți răniți, printre care și un ziarist. Un ofițer de poliție și-a pierdut viața.

Luni dimineața, tancurile armatei turce au bombardat cu obuze atât poziții ale ISIS, cât și ale combatanților kurzi, care luptă cu teroriștii, în nordul Siriei.