Criza refugiaților din Orientul Mijlociu și Africa de Nord va trece. Mai devreme sau mai târziu. În timp, ritmul migrației se va mai domoli, după ce, în ultima vreme, a cunoscut un aflux care unora li s-a părut suspect. Germania se va strădui să împartă povara cu celelalte state-membre UE, invocând solidaritatea europeană.
Tot ce sper este ca României să nu i se pună în cârcă mai mult decât poate duce. Ar fi aberant să i se ceară să suporte, din resurse proprii, preluarea unui număr prea mare de refugiați, din simplul motiv că nu are acești bani. Dacă Bruxelles-ul se oferă să mărească resursele financiare pentru acest lucru, țara noastră poate sta la masa negocierilor.
Oricât de multă emoție ar provoca dramele prin care trec refugiații, oricâtă empatie am simți pentru soarta lor, adevărul este că România nu are capacitatea de a-i primi în număr mare. Mai mult, nici nu prea are ce să le ofere, dacă se va pune problema acordării de azil politic.
Principala problemă e că nu prea avem locuri de muncă. Fără teama de a fi acuzat de cinism spun că poate e mai bine că nu am fost aceptați în Spațiul Schengen. Chiar dacă economia românească a pierdut mulți bani de pe urma acestei decizii, motivată prin problemele pe care le are Justiția românească.
Ne puteți urmări și pe Google News
Am fi fost o țintă a migrației ilegale. Am fi fost în locul Ungariei, care face eforturi mari să domolească fluxul de refugiați. Chiar dacă Uniunea Europeană va reuși să gestioneze cât de cât eficient criza refugiaților, rănile pe care acest exod le va lăsa pe trupul și așa firav al Bătrânului Continent vor fi foarte adânci. Din păcate, s-a demonstrat încă o dată că solidaritatea europeană nu funcționează atunci când UE se confruntă cu o criză majoră. Statele-membre sunt înclinate să tragă spuza pe turta lor.
Trenurile cu refugiați care plecau din Ungaria spre Germania, cu acordul autorităților de la Budapesta, sunt o dovadă. A fost nevoie de amenințări cu sancțiuni pentru ca gara din Budapesta să fie închisă pentru refugiați. Exodul refugiaților va alimenta spirala extremistă. Partide eurosceptice, antiimigraționiste, care cântă demult prohodul Uniunii Europene, vor capta și mai mult capital electoral.
Vor lua decizii care vor distruge și mai mult spiritul european. În țările vulnerabile economic, ca de pildă Grecia, spirala extremistă a fost alimentată de criza economică. În țările puternice sub acest aspect, criza refugiaților va avea același efect. Consolidarea partidelor extremiste va crește influența politică a Rusiei în UE. Dacă adaugăm și influența de ordin economic, datorită gazelor naturale, pe care Moscova o are în Germania sau Ungaria, perspectivele nu sunt tocmai roz.
Recomandările noastre
