Preţul mediu de astăzi din România al electricităţii, de circa 35 euro/MWh, este al unei pieţe distorsionate de ajutoarele oferite doar anumitor tehnologii fără emisii de carbon, ajutoare care nu se regăsesc în acest preţ. Aşadar nu este corectă comparaţia acestuia cu un cost indicativ mediu al noilor centrale nucleare europene de 86 euro/MWh, la nivelul anului 2030, an până la care se estimează punerea în funcţiune a celor două noi reactoare de la Cernavodă, ne-a declarat Teodor Chirica, reprezentant al Forumului Atomic Român (ROMATOM).

Pentru anii 2040-2050, scenariile Comisiei Europene apreciază un cost indicativ mediu de 82 euro/MWh pentru noile centrale nucleare de Generaţie III.

„Privind disputa costurilor generate de Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, dacă discutăm în termeni de cost indicativ mediu, corect este să se compare cei 82 euro/MWh prognozaţi pentru 2040-2050 cu costul indicativ mediu pentru România la nivelul anului 2015, din scenariile de referinţă ale Uniunii Europene, care este de 76 euro/MWh, fără a ne referi la preţul de astăzi de circa 35 euro/MWh, de pe o piaţă distorsionată de ajutoarele oferite doar anumitor tehnologii fără emisii de carbon, ajutoare care nu se regăsec în preţul de mai sus”, a punctat Chirica. 

Potrivit acestuia, costul indicativ mediu din scenariile de referinţă ale UE are meritul de a face diferenţa între diverse tehnologii, reţinând pentru anul 2030, pe total UE, cifra de 86 euro/MWh pentru energia nucleară, cu tendinţă de scădere la 82 euro/MWh în 2040 - 2050. Acesta este sub costul similar al Ciclului Combinat cu Turbine cu Gaze (91 euro/MWh) sau arderea cărbunelui pulverizat cu captarea şi stocarea carbonului (106 euro/MWh), acestea având tendinţe crescătoare spre anii 2050. 

Prin comparaţie cu regenerabilele, la nivelul anului 2030, costul indicativ mediu pentru energia nucleară este ceva mai ridicat decât pentru turbinele eoliene amplasate pe uscat, on-shore (80 euro/MWh), şi mai redus decât fotovoltaicele din nordul şi centrul Europei (95 euro/MWh), energia geotermală (92 euro/MWh), eolienele instalate pe mare, off-shore (90 euro/MWh) sau centralele hidro mari (135 euro/MWh), acestea având tendinţă de scădere spre anul 2050, cu excepţia centralelor hidro, mai arată reprezentantul ROMATOM.

Contre cu Fondul Proprietatea

Energia nucleară ar trebui să coste 82 de euro pe MWh, pentru ca proiectul reactoarelor 3 şi 4 să fie rentabil, a declarat, recent, Radu Dudău, coordonatorul proiectului Strategiei Energetice a României 2016 - 2030. Datele bursei de energie OPCOM arată, însă, că, în septembrie, preţul energiei pe Piaţa pentru Ziua Următoare a avut o medie de 35 de euro pe MWh.

În replică, Fondul Proprietatea, acţionar minoritar la Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă, a susţinut că proiectul privind construcţia Reactoarelor 3 şi 4 este nefezabil şi ar putea crea mari prejudicii acţionarilor companiei în cazul în care este continuat, având în vedere situaţia actuală a pieţei energiei electrice, precum şi prognozele pe termen lung.

Ulterior, Nuclearelectrica a precizat că, în ceea ce priveşte Proiectul Unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă, nu este stabilit în prezent un nivel al preţului de referinţă (preţ care îi va fi garantat investitorului pe o anumită perioadă de timp - n.red.), stabilirea acestuia depinzând de o serie de factori financiari complecşi disponibili după realizarea studiului de fezabilitate, ulterior înfiinţării companiei de proiect.    "Preţul de 82 Euro/MWh reprezintă preţul de piaţă estimat de Comisia Europeană pentru perioada 2030-2050. De asemenea, având în vedere datele estimate la nivel European şi de Banca Mondială, se preconizează pe termen lung o creştere a preţului la energie. Coroborat, Proiectul Unităţilor 3 şi 4 va fi pus în funcţiune în intervalul 2025-2030, aşadar, deşi realizarea proiectului implică în prezent utilizarea unui mecanism suport, evoluţia ulterioară a preţurilor poate transforma acest mecanism dual în beneficiu pentru consumator", a mai transmis Nuclearelectrica.   Pentru construirea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, statul negociază cu China General Nuclear. "Urmează (...) să subliniez faptul că s-a progresat în acest an destul de mult şi pe proiectul (...) termocentralei de la Rovinari şi pe cel de la Cernavodă, pe reactoarele 3 şi 4. Suntem în faze avansate, dar sunt câteva puncte care trebuiesc încă clarificate şi pe care avem nevoie de o poziţie clară şi din partea chineză. Noi trebuie să ţinem cont şi (...) de reglementările de piaţă europene, care trebuie să se traducă în elementele de contract care urmează să fie decise", a declarat sâmbătă premierul Dacian Cioloş.    Potrivit lui Teodor Chirica, România are procentual cel mai puţin ambiţios program nuclear din regiune, comparabil cu Polonia care pleacă de la zero, iar la regenerabile este comparabilă cu Bulgaria, ambele ţări fiind în frunte la acest capitol în Europa Centrală şi de Est.