PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Reportaj

Cetatea dacică de la Ardeu

Autor: | luni, 30 august 2010 | 71 Comentarii | 3522 Vizualizari
Satul_ardeu_sub_stancile_Raiului_2
Arheologii de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva scot la lumină o cetate ridicată după tipicul celor din Munţii Orăştiei, dar care lipseşte din circuitul turistic, deşi e mai accesibilă.

Cetatea dacică de la Ardeu lipseşte din circuitul turistic, deşi arheologii spun că este ridicată după tipicul celor din Munţii Orăştiei. Cetatea care străjuia drumul dacilor spre aurul din Apuseni aşteaptă încă să fie restaurată şi vizitată de turişti. Până atunci, continuă să ascundă fel şi fel de mistere cu desluşirea cărora câţiva arheologi se luptă an de an.

La Ardeu (comuna Balşa, judeţul Hunedoara) se poate ajunge mult mai uşor decât la Sarmizegetusa Regia sau la Blidaru, drumul asfaltat trecând chiar pe lângă dealul cetăţii. Locul nu are parte de atenţia turiştilor din cauza pantei abrupte pe care se urcă în cetate şi a lipsei organizării administrative.

Cele 25 de trepte


Între două rânduri de chei, muşcat parcă de unul dintre uriaşii care se spune din bătrâni c-ar fi trăit în zonă, un deal apare chiar înainte de intrarea în satul Ardeu. Un panou metalic pe care rugina începe să-şi facă de cap te ajută însă să te apropii de adevăr. În dreapta lui, o cărare înverzită urcă uşor câţiva metri, după care începe să şerpuiască scurt şi abrupt preţ de vreo 10 minute, lungi şi chinuitoare, până sus.

Sunt vreo 250 de trepte săpate în pământ abia anul trecut de către echipa de arheologi care urcă-n fiecare vară de zeci de ori în cetate pentru a încerca să mai elucideze câte un mister al locului. Chinul urcuşului trece însă repede, mai ales după ce constaţi că ai urcat o diferenţă de nivel de peste 100 de metri în doar 10 minute.

Eşti apoi atras să mergi direct spre marginea "cariei" imense a dealului. Hăul de desubt este atenuat vizual de căpiţele de fân din ograda ce se deschide sub picioarele tale. Până la ele însă treci cu privirea peste "patul" carierei de calcar închisă cu vreo şase ani în urmă. De aici, imaginea este uşor înfricoşătoare, dar şi mai spectaculoasă decât cea de jos, din drum.

Cetatea cu un singur zid


Datorită configuraţiei locului (o culme lată de doar patru metri care se continuă, la vest, cu o pantă domoală şi apoi un perete de stâncă, la nord cu altă pantă abrubtă, şi la sud cu cariera), ai fi tentat să crezi că cetatea a avut un singur zid, pe latura estică, cea pe care se urcă şi acum până la ea.

"Noi săpăm aici de 10 ani şi este vorba despre o cercetare sistematică. Prima cercetare pe care eu o consider serioasă, a cetăţii, a avut loc în anii ’70", spune arheologul Mihai Căstăian, de la secţia din Orăştiei a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.

"Cetatea de la Ardeu este extrem de importantă pentru că aceasta şi cea de la Piatra Craivii, sunt sigurele cetăţi antice despre care ştim sigur că au fost dacice amplasate la nord de Mureş. S-a descoperit aici şi un zid medieval pe care unii specialişti doreau să-l mute cu totul jos, mai aproape de drum, ca să fie mai vizibil. O prostie după părerea mea. În fine, revenind la cetatea dacică, aceasta era ridicată după tipicul celor din Munţii Orăştiei. Se aseamănă, de exemplu, cu cele de la Costeşti, Cucuişi sau Cugir ca organizare. Rolul ei era unul strategic, acela de a străjui drumul dacilor spre zonele aurifere din Apuseni. Locul era ideal pentru o cetate de acest fel", adaugă arheologul.

Cum să scapi de braconieri folosind capace de bere


Cetatea de la Ardeu vămuia drumul spre minele de aur, iar datele istorice şi legendele pe care încă le mai spun bătrânii satului despre o mare comoară de aur (boi de aur, înhămaţi la un car de aur, plin cu monezi tot din aur), păzită de uriaşi, au atras în zonă mulţi posesori de detectoare de metale, mai ales după Revoluţie. Căutările lor s-au intensificat în jurul anului 2000, când apăruseră deja zvonurile despre găsirea unor brăţări mari din aur, lângă capitala Daciei, Sarmizegetusa Regia, "peste râu", în Munţii Orăştiei.

Ultimul caz anchetat de poliţie a apărut în 2006, când pe o coastă din zona nord-vestică a dealului s-a descoperit o grotă săpată de braconieri. "Aici a fost o peşteră umplută. Braconierii au săpat vreme de două luni, zi şi noapte, fără să fie deranjaţi de nimeni. Au intrat în pământ pe o lungime de 14 metri şi au scos, aproximez eu, un vagon de pământ şi rocă, în căutare de comori", mai spune Mihai Căstăian.

Pentru cei care se mulţumeau să se plimbe cu detectorul de metale în zonă a găsit o soluţie simplă: plasarea unor ţinte false. "Am luat capace de sticle de bere, în special de la berile care aveau acele promoţii cu premii. Cu o rangă le-am afundat în pământ la 40-50 de centimetri. Când veneau băieţii cu detectoarele şi ajungeau în acele puncte, începeau să sape. Ca să ajungă la ţintă trebuiau să scoată cel puţin o treime de metru cub de pământ, cât obişnuitul con de degajare. De găsit, găseau capacul de bere pe care scria "Mai încearcă o dată". Aşa s-au liniştit", conchide arheologul Căstăian.

PROIECT

Parc arheologic, peste 10 ani


Arheologii nu se plâng de lipsa turiştilor, fiindcă aşa pot lucra liniştiţi. Şi au serios de lucru. Doar în vara aceasta au descoperit un cuptor de mari dimensiuni, pentru fier şi bronz, datând din epoca dacică şi ridicat oarecum peste unul şi mai vechi. Cetatea de la Ardeu ar putea arăta cu totul altfel peste 10 ani.

"Vrem să realizăm aici, la scară mică, ceea ce ar trebui realizat în Munţii Orăştiei: un parc arheologic. Dorim să ridicăm din nou palisada de pe marginea estică. Vrem să refacem turnul-locuinţă. Ne-am dori şi o punte pe frânghii de pe cetate până la peştera de pe Pleşa Măzii (deal pe al cărui versant estic se află peştera în care se spune că s-ar fi aflat comoara cu boii şi carul din aur - n.r.). Pentru porţiunea dealului distrusă de carieră avem două variante: realizarea unui amfiteatru antic, sau «plombarea» acestei carii imense cu deşeuri şi readucerea întregului deal aproape de forma sa iniţială", afirmă arheologul Mihai Căstăian.


Tag-uri: Cetatea dacic? de la Ardeu, Mun?ii Or??tie, sapaturi arheologice




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi