PUBLICAȚIILE NOASTRE:

Opinii EVZ

Cînd salutul Bună ziua era pus la îndoială ca fiind contrarevoluționar | ROMANIA LUI CRISTOIU

Autor: | | 5 Comentarii | 2466 Vizualizari
Ion Cristoiu
O zdrobitoare expresie a culmilor pe care le poate atinge campania de negare totală şi cu orice preţ a trecutului nostru cultural ne-o oferă dezbaterile din lingvistică în perioada 1948–1950.

Efect direct al nefastei influenţe a concepţiei lui N. I. Marr, privind caracterul de clasă al limbii, concepţie căreia îi pune capăt faimoasa intervenţie a lui Stalin, „Cu privire la marxism în lingvistică“, din Pravda, 20 iunie 1950, revista Cum vorbim desfăşoară o susţinută campanie de punere sub semnul întrebării a imensei majorităţi a expresiilor noastre lingvistice şi de avansare a unor noi expresii, în acord cu noua societate. Revista e o publicaţie pentru studiul şi explicarea limbii, organ al Societăţii de ştiinţe istorice, filologice şi folclor, avînd în Comitetul de redacţie pe N.I. Barbu, I. Coteanu, Al. Graur, redactor responsabil, Iorgu Iordan, I. Istrate, Emil Petrovici, Al. Rosetti. În numărul 2, an II, februarie 1950, al revistei, Gh. Tohăneanu consideră, în articolul „Cacofonii“, interzicerea cacofoniei drept o expresie a mentalităţii capitaliste:

„Omul simplu, truditorul exploatat – muncitor sau ţăran – n-avea răgazul să descopere obscenităţi acolo unde nu sînt; el îşi spune firesc păsul, fără ca, de dragul unei exprimări sclivisite, să stîlcească firul gîndurilor sale. Trîntorii saloanelor, domnişorii de bani gata au descoperit cacofoniile, au început lupta împotriva lor şi au creat mentalitatea aceasta bolnăvicioasă care se mai păstrează încă (...). Interzicerea cacofoniei este una din formele concrete sub care s-a manifestat la noi formalismul sterp al clasei burgheze“.

În nr. 1, an II, ianuarie 1950, al revistei, prof. Gh. V. Milică, din Ploieşti, atacă frontal chestiunea expresiei „a face coadă“:

„O nouă dovadă că limba este un produs al structurii economiei-sociale şi se transformă odată cu aceasta de-a lungul timpului este şi cuvîntul COADĂ“. Potrivit autorului, cuvîntul, apărut în capitalism, e legat de o realitate pe cale de lichidare şi, drept urmare, în noua orînduire, cea socialistă, trebuie să dispară din vocabular:

„Cuvîntul acesta nou, de o provenienţă specifică economiei capitaliste, anarhice şi războinice, este sortit să dispară. Economia socialistă va înlătura existenţa COZILOR din faţa magazinelor, iar acest cuvînt va intra în arsenalul vechiturilor lingvistice, înregistrate şi păstrate doar de dicţionare“.

Mult mai lucidă, redacţia revistei Cum vorbim precizează într-o notă că în socialism e vorba mai degrabă de un înţeles nou al expresiei „a face coadă“ decît de dispariţia ei din vocabular:

„Motive de a face coadă erau şi în trecut, dar, din cauza dezorganizării şi anarhiei care dominau sub regimul burghez, cei exploataţi nu stăteau la rînd, ci se îmbulzeau, iar exploatatorii nu stăteau nici ei la rînd, ci intrau pe uşa din dos, unde erau serviţi imediat. Ordinea astfel introdusă, fără privilegiul de clasă, este deci o urmare a luptei clasei muncitoare“.

Punctul maxim al revizuirii din lingvistica românească avea să fie atins însă prin ampla dezbatere desfăşurată pe parcursul a şase numere (5, 6, 7, 8, 9, an I, 1949, şi numărul 2, an II, 1950, adică august, septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie 1949 şi februarie 1950, cu o pauză în ianuarie 1950 pentru pregătirea concluziilor), sub genericul „Cum salutăm“, pe marginea formulelor de salut „Noroc bun“ şi „Bună ziua“. Detonatorul dezbaterii îl constituie un articol din nr. 5 al revistei, intitulat „Bun noroc“, în care sînt puse sub semnul întrebării, ca aparţinînd mentalităţii burgheze, cele două saluturi tradiţionale: „Noroc bun“ şi „Bună ziua“. Iată, de exemplu, argumentele împotriva salutului „Noroc bun“:

„Această formulă de salut îmi pare nedialectică. A dori cuiva NOROC înseamnă a-l încredinţa hazardului. Ce este altceva NOROCUL decît întîmplare? Or, noi ştim că nimic nu este întîmplător în natură, în viaţă. Din punct de vedere dialectic, orice fenomen este EFECT al unei CAUZE. Deci în raporturile noastre sociale nu putem dori unui tovarăş de luptă să i se întîmple ceva neprevăzut. Viaţa lui ca fiinţă umană se bazează pe muncă, pe o acţiune raţională, voită, nu pe un noroc oarecare: va cîştiga întîmplător la loterie sau va moşteni un unchi din America“.

Asemănător se petrec lucrurile şi în cazul salutului „Bună ziua“:

„În ce priveşte salutul «Bună ziua», a dori cuiva o zi bună nu însemnează altceva decît a-l încredinţa voinţei supreme (a zeilor) care anticipează rostul vieţii prin împărţirea zilelor în BUNE şi RELE“.

În numerele următoare, îndreptîndu-se fatal spre concluziile din februarie 1950, dezbaterea va fi sinuoasă şi complicată, cu argumente pro şi contra, cu soluţii pentru noi formule de salut în locul celor contestate. Astfel, în numărul 6 (septembrie 1949), Gh. Mihăilă e de acord cu excluderea lui „Noroc bun“, dar pledează pentru menţinerea lui „Bună ziua“: „În trecut, BUNĂ ZIUA putea însemna şi apelul la voinţa divină, dar azi, cînd omul se debarasează de prejudecăţi şi misticism, BUNĂ ZIUA poate însemna, de pildă, îţi doresc să depăşeşti norma, să aduci inovaţii în muncă etc., să fii într- un cuvînt fericit, căci şi tu contribui la ridicarea republicii noastre“.

În numărul 7 (octombrie 1949), prof. Iorgu Gane (Braşov) găseşte problema niţel dificilă:

„Formule de salut care să înlăture misticismul, de care-s pline şi în care plutesc toate bineţele pînă azi la poporul nostru, nu-s uşor de găsit“.

Negînd din start formulele anterioare, autorul propune o altă formulă de salut: „O formulă la care ne-am putea opri şi pe care o folosesc oamenii satelor este PACE. Auzi deseori urări ca acestea:

PACE ÎN ŢARĂ! PACE ÎN LUME! Formula nu numai cea mai scurtă, dar şi cea mai actuală e simplu: PACE! Pacea aduce după ea: noroc!, bună ziua!, sănătate!, libertate!, bunăstare!, fericire! – deci din ea izvorăsc toate bunurile poporului care o doreşte în urarea lui arzătoare“.

O formulă nouă de salut propune şi Daniel Constantinescu (Braşov):

„Propun următorul salut: TOT ÎNAINTE, dialectic prin faptul că se referă la o mişcare perpetuă, cu toate caracteristicile unei mişcări dialectice“.

În această confruntare de opinii, argumentele pentru un salut sau altul vin nu numai dinspre marxism-leninism – dar şi dinspre actualitatea politică fierbinte. Alfred Victor consideră, în numărul 9 (decembrie 1949) al revistei, „Bună ziua“ ca argument hotărîtor în lupta împotriva cosmopolitismului:

„Preferăm salutul BUNĂ ZIUA, căci este o expresie a bunului simţ popular şi, mai ales, pentru că în cadrul actualei lupte împotriva cosmopolitismului are valoarea unui simbol, căci a învins, prin simplitatea lui curată, ridicolul BON JOUR, care, într-o vreme, ţinea cu dispreţ să-i ia locul“.

În numărul din februarie 1950, procedînd la concluzii, revista Cum vorbim supune examenului formulele avansate pe parcursul dezbaterii şi le respinge pe rînd: „Noroc bun“ trebuie revizuit, pentru că pune accent pe întîmplare. „Pace“, e prea confuz ideologiceşte („fiindcă nu ne mulţumim cu orice fel de pace“), „tot înainte e adoptat ca salut special de pionieri“.

În consecinţă, rămîne ca salut valabil tot „Bună ziua“, pînă se găseşte un altul mai potrivit vremurilor noi: „Rămîne tot BUNĂ ZIUA. Acestui salut i s-au adus critici numai dintr-un punct de vedere, anume că el ar dovedi că zilele se împart în bune şi rele şi că spunînd BUNĂ ZIUA dorim cuiva SĂ-I FIE BUNĂ ZIUA, ceea ce e tot una cu a recunoaşte că nu stă în puterile lui să-şi organizeze în aşa fel treburile încît să-i meargă bine. Să fie chiar aşa? Chiar dacă mai de mult se credea acest lucru, este el exprimat în BUNĂ ZIUA? Prin ce? Prin BUNĂ? Dar cineva poate să-şi facă munca aşa de bine încît ziua lui să se încheie cu rezultate bogate. Iar noi îi putem ura acest lucru prin salutul BUNĂ ZIUA, adică îţi doresc să munceşti în aşa fel încît rezultatele muncii tale să fie bune – şi asta nu-i tot una cu a-i dori să aibă NOROC, să i se potrivească lucrurile cum e mai bine, fără ca el să intervină“.

(Din Istoria literaturii proletcultiste, lucrare în pregătire pentru tipărirea de către mine în regie proprie).


Tag-uri: romania lui cristoiu, salutul, buna ziua, contrarevolutionar
În lipsa unui acord scris din partea Evenimentul Zilei, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Cînd salutul Bună ziua era pus la îndoială ca fiind contrarevoluționar | ROMANIA LUI CRISTOIU.




SPUNE-TI PAREREAAcum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Cele mai distribuite articole similare

Libertatea

RTV

WOWbiz

B1

Ziare.com

Unica

Capital

Fanatik

Alte articole EVZ pe aceeasi tema

spune-ti parerea Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>





Pentru a instaura un cadru civilizat de discuţii, de eliminare a "postacilor" de partid sau a celor plătiţi ca să blocheze un articol civilizat, am adoptat următoarele soluţii, în privinţa comentariilor:
  • 1) Moderarea comentariilor lăsate în formularul de la finalul articolelor o dată la o oră – în acest caz, comentariile nu vor apărea instant.
  • 2) Postarea instant a comentariilor lăsate prin intermediul contului de facebook – în acest caz comentariile vor fi postate imediat. Puteţi să vă faceţi cont de Facebook aici.
Orice critică este acceptată pe site-ul evz.ro, cu condiţia păstrării unui limbaj civilizat, toate aceste măsuri fiind şi în sprijinul celor interesaţi să-şi expună punctele de vedere fără a mai fi hărţuiţi.
Sperăm că veţi înţelege adevărata valoare a demersului evz.ro şi vă veţi asuma responsabilitatea alături de noi.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul EVZ.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

CITEŞTE Şi
Nume: Prenume: Varsta: Email: Localitate: Judet: Telefon:


Sex: M / F




Ma abonez la newsletter
Sunt de acord cu termenii si conditiile concursului
* Toate campurile formularului sunt obligatorii