Cine este femeia din viaţa lui Arsenie Boca. A stat 40 de ani lângă el, iar DETALIILE CUTREMURĂTOARE ale relaţiei au ieşit la IVEALĂ

Cine este femeia din viaţa lui Arsenie Boca. A stat 40 de ani lângă el, iar DETALIILE CUTREMURĂTOARE ale relaţiei au ieşit la IVEALĂ

Pe numele său laic Zian Arsene Boca, părintele Arsenie a fost unul dintre cei mai mari duhovnici ai secolului trecut, supranumit „Sfântul Ardealului“. Puțini sunt aceia care știu că în viața acestuia a existat o femeie. I-a fost ucenică

Julieta Constantinescu s-a născut în comuna Slobozia – Ialomița la 3 octombrie 1925, din părinții Traian și Ecaterina.Primele trei clase primare le-a făcut la Cernavodă, iar din a patra familia s-a mutat la București. A absolvit apoi, în 1944, liceul Regina Maria din București, după care s-a înscris la cursurile Facultății de Teologie din București și ale Facultății de Filosofie, și le-a absolvit în 1948, când și-a luat licența în Teologie, potrivit anomismia.

Maica Zamfira (pe atunci Julieta) Constantinescu, venise la Mănăstirea Prislop imediat după sosirea Părintelui Arsenie acolo, în 1948. Îl cunoscuse pe Părintele Arsenie încă de la Mănăstirea Sâmbăta, din 1946, însă la Prislop venise cu gândul să rămână și să devină monahie. A fost unul dintre puţinii oameni care i-au stat alături părintelui Arsenie Boca pentru aproape toată viaţa. Relatările foştilor apropiaţi ai duhovnicului şi mărturiile prezentate în documentele şi în notele informative păstrate până în prezent îi dezvăluie o poveste de viaţă tulburătoare Mărturiile unor apropiaţi ai săi din acei ani o prezentau ca fiind o tânără cu o personalitate complexă, foarte hotărâtă, însă în unele cazuri cu o atitudine dusă la extrem. În 1949 a ăncercat să se sinucidă , dar cel care a salvat-o a fost părintele Arsenie Boca.

Până în septembrie 1950, Maica Zamfira  “încercase în nenumărate rânduri să se sinucidă, luând pastile în cantitate mare, iar cu o lamă de ras a încercat să-și taie venele de la mână, potrivit anomismia.wordpress.com. În ianuarie 1951, duhovnicul a fost ridicat de Miliţie de Mănăstirea Prislop şi arestat apoi. Stareţa Zamfira a reacţionat la scurt timp, trimiţând o scrisoare patriarhului Justinian, prin care solicita ajutorul pentru a-l elibera pe preot. De asemenea, a mers de mai multe ori la Ministerul Cultelor, pentru a cere ajutor în demersul ei pentru a-i reda libertatea călugărului de la Prislop.

Ne puteți urmări și pe Google News

În aceeaşi perioadă, Mănăstirea Prislop şi stareţa Zamfira erau puse sub supraveghere informativă de organele Securităţii. Informatorii care ajungeau la Prislop vorbeau despre faptul că în perioada în care părintele a fost dus în unitatea de muncă forţată de la Canalul Dunăre – Marea Neagră, stareţa l-a vizitat de mai multe ori. De asemenea, alte mărturii păstrate în dosarele CNSAS, arătau că i-a fost alături şi a încercat să îi ofere ajutorul şi în anii următori, în care duhovnicul a fost arestat şi trimis în mai multe închisori.

Fosta stareţă rămăsese în atenţia Securităţii, datorită legăturilor strânse cu Arsenie Boca, păstrate şi în anii următori când ea s-a mutat la Sinaia, iar Arsenie Boca rămăsese în Bucureşti. În 1968, părintele Arsenie Boca a fost găzduit de familia surorii maicii Zamfira, în satul Drăgănescu, de lângă Bucureşti, unde a început pictarea bisericii, la care paroh era preotul Savin Bunescu, soţul surorii Zamfirei. Din anul 1977, duhovnicul Arsenie Boca s-a mutat la Sinaia, mai aproape de ucenica sa. În ultimii ani ai vieţii lui, a murit pe 28 noiembrie 1989, ea a fost cea care l-a îngrijit. Maica Zamfira Constantinescu s-a ocupat de organizarea funeraliilor părintelui, înmormântat la Prislop, fiind apoi cea care a făcut posibilă publicarea unei părţi a lucrărilor acestuia. A murit în 2005 şi a fost înmormântată la Mănăstirea Prislop, unde a slujit alături de părintele Arsenie Boca.