"Noi nu am făcut din Piaţa Universităţii o problemă", "am ales calea dialogului", acestea sunt cuvintele lui Ion Iliescu, referindu-se la situaţia de la Kiev, mai exact la represiunea sângeroasă a Euromaidanului, evocând Piaţa Universităţii…
După luni de zile în care a stat tăcut ca peştele (analogia cu zodia domniei sale nu e întâmplătoare), Ion Iliescu nu s-a mai putut abţine… Mirosul prafului de puşcă şi al săngelui venit din Răsărit i-au trezit toate simţurile, ca unei fiare pe care nici bătrâneţea şi nici neputinţa n-o împiedică să amuşine mirosul prăzii rănite, dorindu-şi să se năpustească s-o sfâşie ca-n tinereţe. Nu mai poate, aşa că salivează asupra ei şi-o molfăie printre gingiile ştirbe, cu gândul la vitalitatea de odinioară. Ion Iliescu a rămas un nostalgic incurabil. În anii 90 n-ar fi vrut nimic altceva decât ca lucrurile să rămână la fel ca pe vremea celui pe care l-a executat, dar sub controlul său. Dacă ar fi putut n-ar fi schimbat nimic în afară de titulaturile de partid. A încercat să schimbe doar pălăria, mimând acceptarea pluripartitismului însă reprimarea Pieţei Universităţii şi distrugerea sediilor partidelor istorice, demonstrează fără echivoc că Iliescu a vrut să păstreze intactă moştenirea comunistă. Ion Iliescu n-a fost democrat niciodată şi sunt convinsă că în sinea lui o recunoaşte. Acţiunile sale de-a lungul anilor, culminând cu incapacitatea sa de a-şi tine gura zilele trecute, arată că Ion Iliescu s-a născut şi va muri un dictator sângeros şi crud care nu poate şi nu vrea să accepte altă cale decât cea aleasă de el. Doar că, nici măcar din partea lui nu ne-am fi aşteptat la atâta cinism. Nu ne-am fi aşteptat ca on Iliescu să numească "dialog" modul în care a zdrobit orice opoziţie, aruncând România în spaima şi groaza unor vremuri de care crezuse că abia scăpase. Ion Iliescu a nesocotit suferinţa a zeci de ani, dorinţa de libertate şi voinţa unui popor de a se îndepărta "valorile" socialismului şi maica acestora, Rusia. Desigur, acesta a fost rolul care i s-a dat din partea Moscovei, pentru care fusese pregătit. Rusia a investit în el şi mulţi alţii, bani şi ideologie de partid. Ion Iliescu a fost "elementul" necesar menţinerii României în starea de nesiguranţă şi dependenţă faţă de Răsărit iar el şi-a făcut treaba conştiincios. Un comunist model ce nu se dezice de convingerile sale până la moarte. Nu doar cinismul său a şocat… A şocat cruzimea şi orgoliul care au răzbătut din ceea ce a spus, faptul că nu s-a putut abţine să nu-şi dea cu părerea şi să numească "dialog" ceea ce forţele de ordine şi minerii veniţi la chemarea sa au făcut în Bucureşti. Ion Iliescu nu are niciun regret, morţii şi răniţii acelor zile n-au însemnat nimic pentru el, nu-I bântuie visele şi nu-I dau mustrări de conştiinţă. Ion Iliescu va muri convins că ceea ce a făcut a fost bine, că el a fost unicul vizionar al acelor zile şi ale celor care au urmat, şi că ar face din nou acelaşi lucru. "Golănia" din Euromaidan a trezit fiara din el. Cu siguranţă, el ar fi avut soluţii şi ar fi "dialogat" cu răzvrătiţii în unicul mod posibil, cel al dictatorilor. Ion Iliescu este ultimul comunist român în viaţă. Nu mă contraziceţi spunând că mai sunt şi alţii, pentru că restul sunt doar cadre de partid, roti şi piese din angrenaj interesate să facă maşinăria să meargă. Doar Iliescu este şi va rămâne atâta vreme cât trăieşte, un comunist veritabil, un dictator pursânge şi nu pot să nu mă gândesc că România ar fi azi o Coreea de Nord a Europei dacă în locul lui Ceauşescu ar fi fost Ion Iliescu. Cu siguranţă, un 21 Decembrie 1989 ar fi fost o zi ca oricare alta în lagărul comunist, în care s-ar fi "dialogat" până la ruperea oaselor, la cel mai mic semn de răzvrătire. Angela Tocilă este blogger si scriitor. Poți să citești mai multe opinii de acest autor pe: politicstand.com Citiţi mai multe articole ale acestui autor:
- Jocurile Olimpice ale autorităților române, proba de competență-viteză
- Intoleranța – égalité, fraternité, ou la mort !
- România – Tărâmul morților vii
- Antonescu și Ghișe în Antalya ( Pamflet )
Detalii despre proiectul VOCILE DREPTEI:
- VOCILE DREPTEI: Un nou pol de opinii şi dezbateri pe evz.ro
În fiecare zi veţi avea ocazia să vă întâlniţi, pe evz.ro, cu autori cunoscuţi care vor explica, promova şi dezbate un set de idei care poate să stea la baza unei noi viziuni pentru viitorul României. Opiniile pe care le veţi regăsi şi comenta în rubrica „VOCILE DREPTEI”, sunt menite să creeze publicului larg o imagine cât mai clară asupra prezentului, o înţelegere mai bună a trecutului şi o perspectivă pentru viitor. Urmăriți aici TOATE editorialele și dezbaterile din proiectul VOCILE DREPTEI!
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
