Din excesul de zel al unora dintre învățătoare, există copii de șase ani pentru care abecedarul nu mai are nicio taină, în timp ce alții jonglează cu numerele și rezolvă probleme complexe de matematică.
La finalul celui de-al treilea an de la înființarea pregătitoarei, clasă în care elevii de șase ani ar fi trebuit să se familiarizeze, prin joc, cu spațiul și regulile școlii, tot mai mulți părinți se plâng că micuții lor nu au timp nici să respire.
Mai multă carte, mai puțină joacă
Deși programa e aceeași pentru toți, diferențele de predare ale dascălilor cu experiență de la pregătitoare sunt ca de la cer la pământ. Așa se face că, în loc de banalele adunări și scăderi, unii elevi rezolvă probleme complexe de matematică.
Ne puteți urmări și pe Google News
„Am un băiețel cu o profesoară în vârstă și care mi se pare un pic prea insistentă cu matematica. Face deja exerciții pe care sora lui le-a avut abia la clasa 1. Pe de altă parte, cu învățarea literelor nu stă grozav, abia silabisește”, povestește mama unui elev din sectorul 5 al Capitalei. A
lți copii sunt deja capabili să-și citească singuri poveștile, când în programă scrie negru pe alb că ar trebui să facă linii și bastonașe.
„Fetița mea a învățat toate literele și citește fluent. Mă întreb anul care vine ce vor mai face?”, spune și Laura, mama unei eleve din Giurgiu.
În plus, există cadre didactice care oferă elevilor calificative, o practică interzisă de Ministerul Educației. Andreea Puiu, învățătoare la Școala „Pia Brătianu” din București, explică, de fapt, cum ar trebui să stea lucrurile: „Este foarte importantă metoda folosită. Subliniez că nu ai motive să faci mai multă matematică sau mai multă română pentru că disciplinele sunt interconectate, iar la compunerea de probleme creezi de fapt micro-povești, poți interpreta problema, o poți desena. Nu am pus calificative, nu sunt necesare și nici este permis”.
Pe de altă parte, învățătoarele pot să-și adapteze metodele la nevoile clasei, arată Liliana Preoteasa, subsecretar de stat în Ministerul Educației. „Dascălii știu ce urmează să se întâmple în anul următor și de aceea insistă la anumite materii, mai ales dacă observă că elevii fac față. Nu ar trebui să existe însă o competiție între copii și învățarea să nu se facă altfel decât prin joc”, concluzionează Preoteasa.
Recomandările noastre
