Conform articolului lui Meredith Smith, publicat pe http://theeuroeconomy.blogactiv.eu, în încercarea de a explica și susține poziția anti-austeritate a Greciei, Prim-ministrul Alexis Tsipras a găzduit liderii din Franța, Spania, Italia, Portugalia, Malta și Cipru la Atena, în 9-10 septembrie 2016. Aceștia și-au propus să elaboreze un plan economic orientat spre creștere economică pentru viitorul summit UE la Bratislava. Tsipras speră ca la sumitul din capitala Slovaciei să poată conta pe sprijinul țărilor menționate privind reducerea bugetului cu care trebuie să participle Grecia la planul de salvare.

Prin ”Declarația de la Atena”, se solicită creștere economică, unitate și coeziune socială în locul austerității,diviziunii și inegalității - sunt liniile pentru o schimbare a prioritatilor în cadrul UE pe care le doresc țările din sudul continentului.

Mini-summitul de la Atena a fost o acțiune de imagine a lui Tsipras care dorește să obțină o creștere a pachetului de stimulare de 350 de miliarde $ și readucerea în discuție a unor angajamente privind valul de refugiați.

 

Meredith Smith prezintă și aspectele luate în discuție privind creșterea rapidă a două economii ale Uniunii Europene: Irlanda și România în comparație cu creșterea economică lentă care afectează restul Uniunii.

Economia irlandeză, a crescut la un incredibil de 26% anul trecut, a reușit acestea datorită facilităților fiscale adoptate specifice paradisurilor fiscale. Barack Obama a criticat aceste măsuri ca fiind "unele dintre lacunele fiscale cele mai insidioase". Practic Irlanda a dat posibilitatea realizării unei “inversări fiscale” - o companie străină cumpără un rival mai mic în scopul stabilirii în Irlanda, unde impozitul pe profit este de doar 12,5%, comparativ cu aproape 40% în SUA. Aceste măsuri care permit “inversări fiscale” devin tot mai inacceptabile, lucru demonstrat și de amenda aplicată în cazul Apple de către Comisia Europeană.

România este o altă economie care a beneficiat de rate rapide de creștere economică. Creșterea economică preconizată la București, pentru acest an, este de 4,2%. Această creștere ridică însă semne de întrebare: Guvernul interimar al tehnocratului Dacian Cioloș, la putere din noiembrie 2015, a beneficiat, în mare măsură, de reduceri fiscale ale guvernului precedent și creșterea salariilor angajaților de la stat. Creșterea economică a țării nu a generat standarde mai bune de viață, românii încă părăsesc țara în masă și un număr de șomeri refuză să scadă. Liderul opoziție, Liviu Dragnea, a cerut guvernului să prezinte "situația economică reală" a țării, în condițiile în care se discută de creșterea contribuțiilor la asigurările sociale și impunerea de noi taxe.

Mai mult decât atât, cabinetul se confruntă cu acuzații serioase privind utilizarea Serviciului Roman de Informatii(SRI) în scopul orchestrăii unei vânători împotriva oponenților, sub acoperirea luptei împotriva corupție. Criticii acuză că autoritățile anti-corupție și guvernul interimar stabilesc un precedent periculos, sprijinindu-se pe SRI și pe metodele perfecționate de predecesorii săi, securitatea din perioada comunistă,  și forțeaza limitele. Este posibil ca creșterea economică din România să se evapore după alegerile din decembrie, mai ales dacă Cioloș decide să rămână la putere.

 

Liderii mediteraneeni strânși la inițiativa lui Tsipras sunt presați să ofere o soluție inovatoare la problemele econonice actuale și care să reprezente o alternativă la actuala politică. În loc să încerce să orchestreze o revoltă anti-austeritate, aceștia ar trebui să se gândească la modul în care propriile lor mișcări politice rpot genera progresul.

Bruxelles si Berlin, la rândul lor, este puțin probabil să susțină discuțiile cu privire la reducerea surplusului bugetar datorat de Grecia până când Atena nu va pune în aplicare reformele politice convenite deja. Un exemplu negativ il reprezinta vânzarea Portului PIRAEUS către corporația chineza de transport COSCO unde guvernul grecesc a fost acuzat de către chinezi de schimbarea termenilor de vânzare, amendamente care au trebuit sa fie rectificate in parlament. Un alt caz controversat a fost incercarea vanzarii șantierului naval SKARAMANGAS, da catre Guvernul grec, care se afla inca in proprietatea unui investitori privati. Theodore Fessas, directorul Hellenic Federation of  Enterprises crede ca susele problemelor legate de privatizări sunt lisa experienței și ideologia de stânga a miniștrilor.

 

În final, grupul țărilor care s-au întâlnit la Atena ar trebuie să accepte faptul că proprile lor disfuncționalități politice și nu intrasigența Germaniei, poartă vina pentru involuția creșterii economice. În Italia va avea loc un referendum în noiembrie care ar putea lăsa țara făra guvern dacă nu trece aruncând țara în instablitate. Spania stă în fața unei a treia runde de alegeri generale într-un an. Președintele francez, în ciuda poziției sale alături de Merkel, riscă să se confrunte cu o serie de probleme interne în alegerile din Franța de anul viitor. Țările din ”Clubul Med”ar trebui să își pună în ordine propriile probleme înainte de a aștepta să fie luate în serios la summit-ul de la Bratislava.