Muzeul de Artă Dinu și Sevasta Vintilă din Topalu, parte din fabuloasa colecție a Muzeului de Artă Constanța, s-ar putea pierde. Fiul donatorului cere revocarea donației invocând neîndeplinirea clauzelor acesteia

Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă din Constanța lucrează de o viață întreagă la acest muzeu. A venit prin repartiție guvernamentală în 1971 și de 46 de ani a rămas la același muzeu și este director de 27 de ani. Muzeul de Artă din Constanța, pe care îl conduce este reprezentativ pentru arta modernă românească dar și pentru colonia de pictură de la Balcic, adică are și structură națională și structură tematică

- EVZ: Ce îi conferă Muzeului structură tematică?

- Doina Păuleanu: Structura tematică este dată de faptul că Dobrogea a fost Drumul Soarelui pentru români, în primii ani ai secolului trecut când „Lumina Sudului” a început să-i intereseze foarte mult pe artiști. De aici le-a venit ideea acestui colorism foarte puternic, culorile pure reprezentând baza lucrărilor din secolul trecut. (...)

FOTO: Steriadi Alexandru Jean, Ahmet Ali

Pe urmele lui Ovidiu

- Bimilenarul Ovidius la Constanța?

- Poetul de la a cărui moarte comemorăm 2.000 de ani, a fost relegat la Tomis, la marginea imperiului, la marginea lumii romane. Muzeul de Artă Constanța pregătește în acest sens o amplă expoziție - „Ovidius - Drumul Exilului”, care va fi deschisă în cele mai importante orașe în care s-a oprit Ovidius, în drum spre cetatea Tomis în iarna anului 8 spre anul 9. (...)În cadrul manifestării, vor expune cei mai importanți graficieni ai momentului din România, precum Mircia Dumitrescu, Florin Stoiciu, Aurel Bulacu, Anne Maria Orban, Sandu Matei Șerban, Emilia Kiss, Atena Simionescu, Suzana Fîntînariu, Zuzu Caratănase, Marieta Besu, Lelia Rus Pârvan și Loretta Băluță. Proiectul este făcut în colaborare cu Institutul Cultural Român.

Colecție impresionantă

- Cum este muzeul din Constanța acum? Cum a fost la începuturi?

- Muzeul este recent renovat și foarte frumos, are săli dedicate și o colecție reprezentativă fiecărui artist. (...) O sală mare a muzeului este dedicată în întregime lui Nicolae Grigorescu (34 de lucrări) a cărui semnătură monumentală este proiectată pe unul din pereții de la parter. Tonitza are o colecție completă cu aproximativ 30 de lucrări expuse numai la Constanța, la fel Theodor Pallady (...). În muzeu mai există lucrări ale lui Baba, Vasile Popescu, Petrașcu, Steriadi, Ciucurencu, Ressu, Henry Catargi, toți din perioada modernă a artei românești(...)

- Când a fost întemeiat muzeul?

- (...) În 1935 s-a constituit o mică pinacotecă, care avea în jur de 100 de lucrări, dar s-a închis repede. Abia în 1961 a fost întemeiat muzeul, în patrimoniul căruia a intrat nucleul de opere din pinacotecă și lucrările muzeului de la Balcic. A fost o instituție modestă, care a crescut de-a lungul deceniilor prin achiziții și donații.

Fiul revocă donația

- Ce se întâmplă cu muzeul de la Topalu?

- Două din aceste donații au devenit muzee, secții ale Muzeului de Artă din Constanța. Unul este Muzeul de Sculptură Ion Jalea, care va fi redeschis anul acesta după ample lucrări de reparații. Cel de al doilea: Muzeul de Artă Dinu și Sevasta Vintilă din Topalu este cel mai valoros muzeu comunal din România. Cele peste 200 de lucrări care au fost donate de doctorul Gheorghe Vintilă comunei sale natale sunt păstrate în condiții excepționale și constituie, pentru fiecare vizitator, o surpriză dintre cele mai agreabile. Patrimoniul muzeului se află, din păcate, în pericol, pentru că fiul doctorului dorește să revoce donația invocând neîndeplinirea clauzelor donatale. Acest lucru ar duce la dezmembrarea colecției și la vânzarea ei, pentru că bărbatul locuiește în Germania și cea mai mare parte din lucrări nu poate părăsi România, fiind clasate.

- De când durează procesul?

- Procesul durează de nouă ani. S-a dat câștig de cauză Muzeului de Artă, care este administrator, și Primăriei din Topalu, care este proprietarul, s-au efectuat trei expertize, dar mai există o ultimă cale de atac la Înalta Curte de Casație și Justiție, ultima etapă a procesului urmând a se desfășura în curând.

Ce ar avea de pierdut România?

Ar fi nedrept ca acest proces să fie pierdut, un muzeu original și de mare valoare să fie distrus iar patrimoniul țării să fie văduvit de o colecție de stat, dăruită în mod expres de donator comunității sale natale. În muzeu se află 18 lucrări de Tonitza și 12 de Pallady, 13 de Petrașcu, de prim ordin, foarte cunoscute din expoziții și publicații de artă. Tot aici vizitatorii încă mai pot admira lucrări ale lui Grigorescu, Luchian, Șirato, Dimitrescu, Ștefan Popescu, Dărăscu, Ressu, Steriadi, Ciucurencu, Baba, Paciurea și Oscar Hann”, explică Doina Păuleanu.