Nici nu s-a încheiat bine joaca de-a demisia pe Facebook - astăzi urmând să se decidă, oficial, soarta lui Vlad Alexandrescu la cârma Ministerului Culturii - că nemulțumiții au și început să-și arate colții. Într-o scrisoare deschisă, copleșitoare atât prin dimensiune, cât și prin tonul grav, oamenii de film mătură pe jos cu Vlad Alexandrescu și cu secretarul de stat Corina Șuteu, aspirantă la fotoliul de ministru al culturii

Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș, proiectat pe mormanul morților de la „Colectiv”, pârâie din toate încheieturile. După eșecurile înregistrate la Ministerul Muncii și la cel al Fondurilor Europene, astăzi vom contabiliza probabil încă unul - la Ministerul Culturii. Nu înainte însă de a lua cunoștință de un atac prin învăluire al cineaștilor, care, după ce inițial s-au adresat - fără succes - lui Vlad Alexandrescu, acum au reluat protestul. De data aceasta, ei îi cer prim-ministrului Dacian Cioloș să le facă dreptate.

Esența scrisorii, mai jos.

„Stimate domnule Prim-Ministru, Stimate domnule Viceprim- Ministru, Stimați Domni Președinți ai Comisiilor,

Această scrisoare vă este adresată (...) de către o seamă de regizori, producători, scenariști, actori, alți creatori și tehnicieni care au făcut, fac sau speră că vor face film de cinema în România, pentru a vă aduce la cunoștință gravele probleme cu care se confruntă la ora actuală Cinematografia.

Susținem, de asemenea, solicitările din Scrisoarea pe care UNITER a adresat- o Guvernului României, în numele Senatului UNITER din care fac parte importanți cineaști și care cer în mod direct demisia ministrului Culturii, dl Vlad Alexandrescu, pentru acțiunile sale abuzive ce au bulversat activitatea unor instituții de cultură.

Printre acestea, un efect nociv îl are și numirea în funcția de secretar de stat în Ministerul Culturii a doamnei Corina Șuteu, în responsabilitatea căreia este, printre altele, și coordonarea activității Centrului Național al Cinematografiei.

Marele succes al filmului românesc se datorează în aceeași măsură atât talentului regizorilor români - a căror activitate creatoare a dus (...) la reprezentarea României la cel mai important festival internațional de profil, Cannes, prin cinci filme - , cât și existenței unei finanțări asigurate prin funcționarea unui Fond Cinematografic, in dependent de bugetul de stat și care asigură, indiferent de fluctuațiile sau problemele bugetare, o finanțare sigură a filmelor românești.

Dar tocmai acest Fond Cinematografic a fost supus, de la înființarea sa, unor presiuni ale diverselor grupuri de interese care au încercat să acapareze acest fond în interes personal. Acest lucru explică numeroasele tentative de a influența sau chiar determina hotărâtor activitatea organismului care gestionează acest Fond - Centrul Național al Cinematografiei (CNC)”.

Odată făcută introducerea, protestatarii atacă problema de fond.

Despre o mini „lovitură de Stat”

„(...) Primul pas al doamnei Secretar de Stat Corina Șuteu, imediat după „înscăunarea sa”, fără nicio analiză, evident cu puține cunoștințe în domeniu, în linia hei-rupistă și dăunătoare a actualului ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu, a fost de a solicita demisia directorului general al CNC, funcționar public, validat prin câștigarea unui concurs, legal organizat, pentru ocuparea postului.

În fața refuzului absolut întemeiat al directorului general al CNC de a demisiona, singura formă de schimbare a directorului rămânea o reorganizare a sistemului prin desființarea CNC și înlocuirea lui cu un nou organism în care, evident, doamna Corina Șuteu își putea numi favoriții, cointeresați de această sursă unică și importantă de finanțare.

Zis și făcut. Doamna Corina Șuteu s-a apucat cu zel să facă propuneri pentru schimbarea Legii Cinematografiei (Ordonanța nr. 39/2005), fără nicio informare a niciuneia dintre organizațiile sau asociațiile de cineaști existente. În acest scop a înființat, fără să fi anunțat public (...), un grup de lucru alcătuit aproape exclusiv din reprezentanți și susținători ai opozanților menționați, cu misiunea de a ciopârți actualele acte normative și de a legifera în goană modificări-le printr-o ordonanță de guvern- surpriză. O mini „lovitură de Stat”. Din acest grup, cel puțin patru persoane sunt legate fie direct de d-na secretar de stat Corina Șuteu, fie de dl Tudor Giurgiu, unul dintre aspiranții vechi la dominarea pe orice cale a Fondului Cinematografic. Acestea sunt: Florin Mihăilescu, prieten de familie cu Corina Șuteu; Oana Radu, veche asistentă a Corinei Șuteu, din perioada ICR New York; avocat Ionuț Colan, partenerul firmei de avocatură a dnei Diana Butoeru, firma reprezentând în justiție interesele mai multor firme ale lui Tudor Giurgiu; Alex. Trailă, fost manager la TIFF; Tudor Giurgiu, personal, și, evident, însăși doamna Corina Șuteu. Propunerile legislative ale acestui „grup de lucru” urmau a fi trimise Comisiilor Parlamentare și Guvernului, pentru aprobarea acestora”.

Semizei și reguli proprii

„Dar cu adevărat dezamăgiți și revoltați suntem de produsul activității acestui grup, comunicat trunchiat, aproape în batjocură, de un consilier ministerial, după ce acțiunea secretă a fost deconspirată.

În esență, întreaga cinematografie română ar fi pusă în mâinile unui „consiliu al valorilor”, ai cărui membri știm de pe cum cine ar fi. Acești consilieri, un fel de semizei, ar fi și participanți la concursul CNC și arbitri ai acestuia, ar stabili regulile și le-ar putea schimba oricând și oricum ar crede de cuviință. Astfel, concursul CNC ar deveni o afacere privată finanțată din bani publici, aflată în perpetuitate la cheremul unor indivizi instalați la butoane (…).

Dincolo de nerespectarea unor legi românești și reglementări europene (…), este semnificativ faptul că, în loc să fie facilitată și susținută investiția privată (…), propunerile grupului constituit de Corina Șuteu vor permite ca filmele cineaștilor consacrați să fie finanțațe din acest fond public în proporție de 80%, sumele astfel primate urmând să nu mai fie returnate.

Cu alte cuvinte, sumele obținute din exploatarea filmelor făcute din bani publici ar intra integral ca profit în conturile unor persoane și companii private ale căror prestații au fost deja plătite din bugetele de producție”.

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă

Cineaștii români, nemulțumiți de tratamentul diferențiat aplicat de Ministerul Culturii, au reacționat: „Un alt abuz este și finanțarea directă, fără niciun concurs sau comisie de selecție, a Festivalului TIFF 2016, care a primit direct de la Ministerul Culturii în acest an 2.000.000 de lei, de patru ori mai mult decât în anii precedenți. În acest timp, finanțarea altor festivaluri de film, care ani la rând nu primeau mai mult de 5% din cât a încasat anul acesta TIFF, nu au mai fost luate în considerare”.

Cum se risipesc zeci de mii de euro din banii pubici

Cineaștii români au atras atenția, în scrisoarea deschisă adresată autorităților, și asupra unor inginerii financiare.

„Folosim acest prilej și pentru a vă atrage atenția asupra altor situații conexe pe care le considerăm expresii ale unor clare abuzuri în funcție: Sesizând lipsa - la noi - a stimulentelor fiscale pentru industria cinematografică, doamna Corina Șuteu solicită în scris Centrului Național al Cinematografiei (CNC) să angajeze un studiu care să propună o asemena măsură, dând și numele firmelor de consultanță, două la număr, nominalizate, doamna Șuteu dând dispoziția scrisă ca CNC să plătească din Fondul Cinematografic onorariul acestor firme, fixat deja, de doamna secretar de stat, fără nicio negociere, la 29.000 de euro+TVA. Evident, această solicitare este un gest la limita penalului. În acest sens, trebuie menționat faptul că toată această solicitare de cheltuială din bani publici se face fără ca doamna secretar de stat să ia în considerare proiectul de reglementare în acest domeniu, care se află pe masa CNC, e depus la Secretariatul General al Guvernului, inițiat, susținut și plătit din fonduri private (…). Doamna Corina Șuteu nu a exprimat motivul acestui refuz, lăsându-ne să-l bănuim”.

47.000 de euro pentru „petrecerea” de la Cannes

Aceeași scrisoare, alte nemulțumiri: „Decizia prin care ministerul stabilește persoanele care vor reprezenta cinematografia noastră la Cannes și prin care se ordonă CNC să suporte cheltuielile acestei deplasări nesocotește faptul că, prin lege, CNC este cel în drept să decidă în această speță, că nu este corect ca aceste persoane să fie angajate ale unor operatori privați. Cu intenția certă de a bloca activitatea normală a CNC, doamna Corina Șuteu s-a deplasat personal la Paris pentru discuțiile cu CNC-ul francez, deși partenerul roman al CNC francez este evident Centrul Național al Cinematografiei, reprezentat de directorul său general. Nici buna parte din cheltuielile ocazionate de prezența românească la Cannes Film Market - aflând din scrisoarea doamnei secretar de stat Corina Șuteu că ar putea ajunge până la 120.000 de euro - nu poate fi suportată legal din Fondul Cinematografic. Cu siguranță, CNC nu poate deconta legal cei până la 47.000 de euro prevăzuți a fi cheltuiți pentru „petrecerea românească”. În cazul altor țări, asemenea petreceri sunt de obicei plătite de cei care își vând filmele la Cannes sau, dacă sunt plătite de organisme naționale, sunt dimensionate de acestea, sunt oferite în numele lor și sunt plătite în conformitate cu regulile lor”.

Candidații la Cultură: Ernest Oberländer-Târnoveanu și Corina Șuteu

Premierul Dacian Cioloș a anunțat că, azi, va trimite președintelui Iohannis propunerea de revocare a lui Vlad Alexandrescu, precum și „nominalizarea noului ministru”. Potrivit unor surse politice, deocamdată, sunt două propuneri pentru acest post: Corina Șuteu, consiliera lui Vlad Alexandrescu, și pe care acesta o susține, și Ernest Oberländer- Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR). În ianuarie 2015, președintele Klaus Iohannis a participat la un eveniment organizat de MNIR și a lăudat conducerea instituției: „Starea Muzeului Naţional de Istorie a României este reprezentativă pentru o bună parte a valorilor culturale ale naţiunii, ce sunt îngrijite mai degrabă de oameni dăruiţi, dar cu puteri limitate”.

FOTO: Oberlander Târnoveanu

Specialist în numismatică, Oberlander Târnoveanu a absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti în 1974. Ernest Oberländer- Târnoveanu a mai fost şeful Direcţiei Muzeelor şi Colecţiilor din Ministerul Culturii, sub ministeriatul lui Ion Caramitru (1996 - 2000). Corina Șuteu este critic de teatru și a condus ICR New York din 2006 în septembrie 2012. (Mircea Marian)

FOTO: Corina Șuteu