Comoara din adâncul metroului: FOSILE de-o seamă cu dinozaurii la Politehnica

10_Politehnica_VS
Autor: | | 40 Comentarii | 8937 Vizualizari

OCEAN PIETRIFICAT. Zilnic, mii de bucureşteni care tranzitează staţia de la Cotroceni calcă pe scoici şi moluşte vechi de 65 de milioane de ani, perfect "mumificate". Metrorex vrea un mic "Antipa" acolo.

"Atenţie, se închid uşile! Urmează staţia Politehnica, cu fosilele pe partea stângă". O călătorie "low-cost" în Cretacic (acum 65 de milioane de ani) costă cât o cartelă de metrou. Totuşi, 99% dintre bucureştenii care trec zilnic prin staţia Politehnica nu ştiu că păşesc pe un ocean pietrificat. Şi asta pentru că staţia, inaugurată în 1983, este pavată cu calcar roşu din Apuseni, în care sunt încrustate fosile rare de când nu exista viaţă decât în apă: scoici, moluşte, corali, alge, gastropode, stromatolite. Constructorii s-au grăbit să inaugureze staţia şi au scăpat din vedere "comoara" din adâncuri. Au existat unele ipoteze cum că cele mai vechi fosile ar avea 180 de milioane de ani vechime, însă geologii garantează pentru 65 de milioane. Deşi în majoritatea staţiilor există "rămăşiţe" de fosile, fauna marină de la Poli se află în perfectă stare de conservare şi reconstituie un întreg recif de Rudişti, un sit paleontologic spectaculos pentru curioşi, dar mai ales pentru geologi şi studenţi. Conducerea Metrorex vrea să exploateze "exoticul" şi să-i facă pe neavizaţi mai atenţi pe unde pun piciorul: la intrare se vor monta plasme care vor rula fosile în 3D şi viaţa din Cretacic, iar în staţie, lângă reclame, vor fi amplasate panouri educative şi chiar câteva vitrine cu exponatele pe peron. Bucureştenii le-au confundat cu oase şi cretă Staţia de la Poli e specială: are lift, cel mai frumos pavaj şi fosile. La 9 dimineaţa, vagoanele deversează studenţi prea grăbiţi să ajungă la cursuri ca să se mai uite şi pe unde calcă. Câţiva trecători răsfiraţi pe peron ar zice că marmura are ceva special, dar nu intră în detalii. "Ce să fie asta, marmură! Iar petele albe sunt inserţii de calcar", spune preţios un bucureştean care trece zilnic prin staţie. Altul este mai explicit: "Sunt oase!".Chiar şi cei "iniţiaţi" se încurcă. "Recunosc că nu ştiu, chiar dacă am legătură cu domeniul. Soţia mea e geoloagă", admite un trecător. Când aud că sunt fosile de scoici, moluşte, alge, corali, gastropode şi stromatolite de-o seamă cu dinozaurii se minunează, însă doar un ochi avizat ştie să le preţuiască. Profesorul Mihai Popa de la Facultatea de Geologie, din cadrul Universităţii din Bucureşti, spune că plăcile de calcar de la metrou nu sunt doar ornamentale. Au fost extrase dintr-o carieră abandonată din Săvădisla, judeţul Cluj, săpată într-un recif de rudişti, moluşte dispărute în Marea Exctincţie. Reciful, reconstituit 3D Profesorul a început să studieze fosilele de la metrou în '94 şi a umplut lucrări întregi cu descoperirea. Alţi geologi au vizitat cariera din Apuseni şi ce au găsit acolo "se pupă" cu ce este aici. "Rudiştii erau constructori de recifi calcaroşi, aşa cum sunt astăzi coralii, generatori de recifi. La Politehnica avem trei specii de rudişti-Vaccinites, Hippurites şi Radiolites, dominante în Cretacic. Se mai găsesc corali rari, alge calcaroase, melci", explică profesorul, desenând cu degetul în jurul fosilelor. Fauna marină cretacică este conservată şi expusă perfect. "Se pot urmări generaţii succesive de rudişti, iar reciful poate să fie reconstituit tridimensional. E mai frumos ca la muzeu, poţi să atingi exponatele", spune conf. dr. Mihai Popa. Scoicile de Poli, cheia dispariţiei dinozaurilor Situl de la Politehnica e mană cerească pentru geologi, care pot să studieze una din cele mai interesante perioade din istorie, când au dispărut 60% din speciile din Mezozoic. "Politehnica este mărturia unei epopei biologice şi geologice fascinante şi aminteşte de fragilitatea speciei noastre care declanşează schimbări cu o amplitudine ce se apropie de aceea a marilor exctincţii. Cu un bilet de metrou, te întorci în timp cu 65 de milioane de ani şi înveţi o istorie cu tâlc modern, propriul nostru memento mori", adaugă geologul. Singurii studenţi care înţeleg ce sunt "petele" albe sunt cei de la Geologie, Geografie şi Biologie. "În fiecare an, îmi iau studenţii aici să ţinem lecţii practice. Facem măsurători, reconstruim reciful şi facem planşe pe care o să le amplasăm aici. Sunt fascinaţi. Trimit aici şi geologi străini cu care intru în contact", e mândru profesorul. "Spre deosebire de alte staţii, la Politehnica există fosile rare, perfect conservate. Un întreg recif de rudişti, moluşte dispărute acum 65 de milioane de ani." CONF. DR. MIHAI POPA, profesor la Facultatea de Geologie OBIECTIV TURISTIC Bucureştenii vor muzeu ambulant pe peron Catedra de Geologie a Universităţii Bucureşti a făcut lobby la conducerea Metrorex şi la Ministerul Transporturilor pentru a promova staţia unde ar putea fi amenajat chiar şi un mic muzeu de paleontologie. "M-a contactat un consilier din Ministerul Transporturilor, după ce a aflat despre fosile. Şi conducerea Metrorex este deschisă colaborării. Călătorii trebuie lămuriţi prin panouri explicative, ecrane pe care să ruleze viaţa din Cretacic, chiar şi mici vitrine cu fosile pe peron", spune profesorul. Reacţiile studenţilor săi şi ale oamenilor care asistă la lecţiile de la metrou arată că interesul pentru sit este mare. Şi conducerea Metrorex spune că a crescut interesul pentru această staţie. De aceea, o vor transforma într-o atracţie turistică. "Suntem în discuţie cu proiectanţii să montăm un panou unde să specificăm originea marmurei respective şi specificul fosilelor. Ştiu de această comoară de prin anii '90", admite directorul general Metrorex, Gheorghe Udrişte.




Alte articole din categoria: Bucureşti

evz.ro

libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro
loading...