Copiii maltrataţi de educatoarele din “Grădinţa Groazei”, citaţi la Judecătoria Constanţa pentru audieri. Părinţii refuză

Copiii maltrataţi de educatoarele din “Grădinţa Groazei”, citaţi la Judecătoria Constanţa pentru audieri. Părinţii refuză

Procesul în care mai multe educatoare şi ingrijitoare ale grădiniţei “Micul Regat”, din Constanţa, sunt judecate pentru purtare abuzivă faţă de mai mulţi copii de 4-5 ani, pe care, în baza imaginilor şi a înregistrărilor audio, i-au bătut, îmbrâncit, înjurat şi adormit cu alcool, a luat o turnură care îi îngrozeşte pe părinţii micuţilor. Judecătorul a decis citarea copiilor, în instanţă, pentru a fi audiaţi.

Traumele prin care au trecut copiii în urmă cu aproape doi ani, abia au fost atenuate de psihologii angajaţi de părinţi. Pentru că la prima înfăţişare, educatoarele şi îngrijitoarele, acuzate iniţial de rele tratamente aplicate copilului, de loviri şi alte violenţe, au negat  acuzaţiile, judecătorul a stabilit pentru următorul termen de judecată, din 30 octombrie, citarea micuţilor. În dosar, Eliza Pufleanu, directorul grădinţei Micul Regat, este judecată pentru complicitate la purtare abuzivă iar directorul educativ, psiholog titrat, Cristina Manolache, alături de educatoarele Victoria Larissa Hercuş şi Irina Petre, şi de îngrijitoarele Georgiana Vierescu şi Alina Cristina Arma, sunt acuzate de purtare abuzivă.

Audiaţi in instanţă la numai 5-6 ani

Îngroziţi că micuţii ar putea retrăi “ororile” prin care au trecut, părinţii cer să fie audiaţi în locul copiilor. “Citarea unor copii în instanţă este o chestiune surprinzătoare cu care eu nu m-am mai întâlnit  în toată experienţa mea profesională. Pentru că este vorba de audierea, în mod direct, de către judecător, a unor minori care la momentul în care s-au întâmplat acele fapte aveau 4-5 ani de zile. Acum, nu au mai mult de 5-6 ani de zile”, spune avocatul Marius Mocanu, apărătorul unuia dintre părinţi. Literatura de specialitate arată că la o vârsta atât de fragedă, “copiii nu au dezvoltate toate procesele de redare, de memorare”.

Ne puteți urmări și pe Google News

Copii maltrataţi au rămas tulburări emoţionale

Părinţii copiilor trecuţi prin “Grădiniţa Groazei” susţin că au rapoartele psihologilor ”care spun că în încercările de a-i trata pe copii, au constatat că unii dintre ei refuză să-şi amintească lucrurile respective, sau retrăiesc acele momente şi le produc, încă, tulburări emoţionale”. Pe de altă parte, la dosarul cauzei există înregistrări video şi audio care demonstrează ce s-a întâmplat în grădiniţă, există rapoarte ale psihologilor, şi declaraţiile părinţilor care au făcut sesizările penale.

Audierea afectează dezvoltarea ulterioară a copiilor

“Părinţii nu-şi doresc sub nicio formă ca minorii, copiii lor, să fie supuşi acestui proces de audiere în cadrul unei instanţe de judecată, nu doresc să îi expună acestei solicitări. De aceea încercăm să venim în faţa judecătorului cu argumente sau acte medicale ca să demonstrăm că, într-adevăr, această reaudiere nu are niciun efect pozitiv în ceea ce priveşte dezvoltarea ulterioară a micuţilor şi în ceea ce priveşte, chiar, cercetarea judecătoarească pe care o face”, a declarat, pentru EVZ, avocatul Marius Mocanu.

Minorii sunt persoanele vătămate, e absurd să fie acuzaţi de mărturie mincinoasă

Ce se poate întâmpla în cazul în care părinţii refuză să meargă în instanţă cu minorii. Deşi au fost citaţi, oficial, prin decizie definitivă. “Nu există niciun fel de pârghie din acest punct de vedere. Sunt părţi vătămate, persoane vătămate, şi legea nu poate să impună obligativitatea de a da o declaraţie. Nu eşti  martor, să te acuze că dacă, cumva, nu dai declaraţie, te pot acuza de mărturie mincinoasă. Oricum, am ajunge mult prea departe, chiar la absurd”, comentează avocatul Marius Mocanu. Audierea minorilor până în 14 ani, se efectuează, de obicei, în şedinţă secretă, în prezenţa unui psiholog.

Copiii, audiaţi cu uşile închise, fără părinţi

Consultat de EVZ, directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Constanţa, Petre Dinică, spune că, în astfel de situaţii, instanţa apelează, pentru audieri, la un psiholog al Direcţiei sau la Colegiului Naţional al Psihologilor care desemnează un reprezentant. “Am mai avut astfel de cazuri, şedinţa nu este publică şi se desfăşoară doar în prezenţa preşedintelui de instanţă, a copilului, a avocatului , procurorului şi a psihologului. Fără părinţi”, a precizat Petre Dinică.