Social
Corneliu Zelea Codreanu - combinația politică menită să-l transforme pe căpitanul legionarilor în slugă a intereselor Masoneriei!
Corneliu Zelea Codreanu, personaj controversat al istoriei, a fost intens curtat, în perioada interbelică, de șeful suprem al Masoneriei române -Jean Pangal
Corneliu Zelea Codreanu, părintele Gărzii de Fier și liderul dreptei naționaliste în perioada dintre cele Două Războaie Mondiale, reprezenta, prin intermediul maselor de oameni pe care le putea influența cu ușurință, o miză enormă pentru jocurile politice din timpul domniei lui Carol al II-lea. Acest raționament, dedus firesc și de Jean Pangal, Suveranul suprem al Masoneriei Române în perioada interbelică, a înfierbântat, o vreme, spiritele în regatul României.
Crearea unui guvern de coloratură masonică, cu elemente naționaliste
Ce-a încercat, concret, Jean Pangal? Să-l recruteze pe Codreanu pentru cauza și interesele personale - crearea unui guvern de coloratură masonică, cu elemente naționaliste. Aceste amănunte de culise, de o deosebită importanță pentru istoria noastră modernă, au ieșit la iveală anul acesta, odată cu publicarea unor note informative descoperite de sociologul Bogdan Bucur într-un dosar afiliat Casei Regale a României și strânse într-o carte îngrijită de editura RAO - „Jean Pangal documente inedite 1932-1942”. Dar să vedem mai bine ce au dezvăluit aceste note informative ale Serviciului de Siguranță din acea perioadă. Cităm din mai multe note informative.
Ne puteți urmări și pe Google News
Agapa rituală, încercarea de racolare și „pionul” Ioan Moța
„În cadrul unei agape rituale, care a avut loc la sediul MLNR (strada Câmpineanu nr 45), Jean Pangal își asumă misiunea de a-l contacta pe Corneliu Zelea Codreanu, conducătorul Mișcării Legionare, pentru a-l convinge „să se facă mason” sau cel puțin „să meargă mână în mână cu masonii”. Ulterior, la 13 iunie 1934, este reluată ideea aranjării unei întrevederi între Jean Pangal și Corneliu Zelea Codreanu (nota 80). Este indubitabil faptul că Jean Pangal a organizat, în cadrul MLNR, „manifestațiuni cu caracter naționalist în scopul de a impresiona favorabil „Garda de Fier” și de a capta apoi această organizație” (nota 90), pe care o considera „absolut credincioasă M.S. Regelui și oamenilor Săi” (nota 100). Totodată, „cu prilejul tratativelor pentru constituirea guvernului Mareșal Averescu, Jean Pangal a lucrat ca să i se dea tânărului Ioan Moța o demnitate sau să fie primit chiar în guvern, aceasta pentru a avea un instrument al său în sânul guvernului” (nota 90).
Jean Pangal, șeful suprem al Masoneriei române în perioada interbelică
Promisiune pentru ademenirea „Căpitanului”: excluderea jidanilor din Masonerie
Pe de altă parte, pretextând, în mod fraudulos, că „a fost însărcinat de factorul constituțional cu construirea unei a treia forțe de guvernământ” (nota 162), Suveranul Mare Comandor a încercat să negocieze, în perioada 1-21 august 1934, un acord politic între Uniunea Agrară, LANC și Garda de Fier, pentru a realiza astfel, „cea mai importantă forță politică din țară prin faptul că Dl Argetoianu va fi capul naționalismului și totodată prin masonerie va fi cel mai bine văzut - dintre oamenii politici români - în străinătate” (nota 159). Exista așteptarea ca această „cea mai importantă forță politică din țară”, aflată în curs de constituire, să poată asigura României „o dictatură a dreptei, cu ajutorul Marei Loji Naționale”, capabilă să guverneze după „un naționalism al nostru românesc, fără împrumuturi și imitări străine” (nota 470). Drept condiție pentru realizarea acestui acord politic (încheiat, în cele din urmă, numai între Uniunea Agrară și LANC), a fost asumată obligația - de către Jean Pangal - ca, până în septembrie 1934, „să procedeze la excluderea tuturor jidanilor din loja masonică de sub șefia sa” (nota17)”.
Recomandările noastre
