Costiniu lansează o „fumigenă”: informațiile secrete din dosare

Costiniu lansează o „fumigenă”: informațiile secrete din dosare

Fosta președintă a AMR a susținut că nu se respectă dreptul la apărare, deoarece avocații și inculpații nu au acces la documentele secretizate din dosare. Teoria lui Costiniu este infi rmată de avocați și de CSM

O declarație a judecătoarei Viorica Costiniu, președintele onorific al Asociației Magistraților din România (AMR), potrivit căreia magistrații au fost obligați să semneze un document prin care se angajează să nu dezvăluie informațiile secrete din dosare și că multe procese se judecă fără ca inculpații și avocații să aibă acces la aceste informații, este infirmată de specialiștii în Drept consultați de „Evenimentul zilei”. Judecătoarea Costiniu (soția lui Florin Costiniu, fost judecător condamnat definitiv cu suspendare pentru fapte de corupție în dosarul senatorului PSD Cătălin Voicu) a susținut - în cadrul unui semninar organizat de Fundația FACIAS, organizație aflată sub „umbrela” lui Dan Voiculescu - că majoritatea judecătorilor a semnat acest document.

FOTO: Președintele CSM, Marius Tudose, consideră că este fi resc ca un magistrat să păstreze secretul profesional FOTO: AGERPRES

Ne puteți urmări și pe Google News

„Eu nu am semnat nici un act. Fac parte dintre cei care nu au acces la documente clasificate sau secret de stat și vă asigur ca 80 la sută dintre magistrații țării nu au astfel de autorizații, nici cei din civil, comercial, dreptul muncii sau din dreptul familiei. O parte dintre judecătorii din penal au astfel de autorizație de acces la informație cu un anumit grad de secretizare, dar este obținută potrivit legii informațiilor clasificate și în conformitate cu o hotărâre a CSM dată în urmă cu doi ani de zile (n.r. – HCSM 140/0 februarie 2014). Totul este absolut legal”, ne-a declarat judecătorul Cristi Danileț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Îndoieli întemeiate

„Declarațiile doamnei Costiniu, ca și afirmațiile unor judecători făcute în ultima vreme în spațiul public, referitoare la relații nelegale sau neprincipiale cu serviciile secrete sunt cel puțin iresponsabile și nu au nici temei faptic. Repet, relația dintre Justiție și serviciile de informații se desfășoară strict în temeiul legii”, consideră membrul CSM.

Judecătorul Cristi Danileț a mai precizat că nu crede că judecătoarea Costiniu a dat vreun verdict judecătoresc într-un caz fără să lase părțile să aibă acces și la informațiile clasificate deoarece „părților și avocaților li se dă o autorizație temporară de acces la asemenea informații, pentru a se respecta principiul procesului echitabil, care impune egalitatea armelor”.

Potrivit hotărârii emise de CSM, „pentru judecători, procurori și magistrați asistenți ai Înaltei Curți de casație și Justiție, accesul la informații clasificate este garantat(...) sub condiția numirii și depunerii jurământului”. Conform unui alt articol din același document, magistrații care au acces la informații clasificate sunt obligați să păstreze confidențialitatea datelor și să semneze angajamentul scris de păstrare a secretului de stat și a secretului de serviciu, operațiune care se desfășoară la sediul instanței sau al parchetului în care își desfășoară activitatea magistrații respectivi, și nu la serviciile secrete.

O declarație hazardată

Nici președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Marius Tudose, nu este de acord cu afirmațiile judecătoarei Viorica Costiniu de la Curtea de Apel București. „Magistrații nu au fost obligați să semneze angajamente, ci asta rezultă din lege! Doamna Costiniu trebuia să spună exact procedurile și modalitatea de acces la informațiile clasificate din dosare. Dacă ar fi spus până la capăt atunci ar fi reieșit clar că scopul regulamentului adoptat de CSM, în baza legii, este acela de a asigura confidențialitatea documentelor respective din dosar. Dacă ar fi spus până la capăt nu s-ar mai fi înțeles în spațiul public, în mod eronat, că judecătorii ar avea angajamente cu serviciile secrete. Acest lucru nu e adevărat!”, a declarat, pentru „Evenimentul zilei” judecătorul Tudose. De altfel, CSM va avea un punct de vedere oficial cu privire la această chestiune, în urma solicitării făcute de un membru al Consiliului. Reamintim că FACIAS are printre întemeietori Fundația Umanistă „Dan Voiculescu”. Oana Florea, directorul organizației, s-a înscris în Partidul Conservator, în septembrie 2013, când a preluat funcția de vicepreședinte al Filialei București.

Acces la documente secrete, doar cu certificat de securitate

„Avocații nu au acces la informațiile clasificate din dosare dacă nu au certificat emis de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS).

Este o procedură de durată care presupune o serie de verificări amănunțite. Sunt puține procese care necesită certificat. Unul pe care mi-l aduc aminte este cel al lui Omar Hayssam, cel cu răpirea jurnaliștilor în Irak”, a declarat pentru „Evenimentul zilei” Eliza Ene Corbeanu (foto). Avocata mai susține că certificatul ORNISS se eliberează în urma unei proceduri de durată. „Se fac verificări amănunțite, ți se analizează anturajul, relațiile de familie, ești ținut sub observație de către un ofițer SRI. Sunt prea puține cazurile în care la dosar sunt documente secretizate, nu merită efortul”, a continuat Ene Corbeanu.

FOTO: Eliza Ene Corbeanu 

Avocatul Daniel Fenechiu susține că potrivit principiul contra dictorialității și al publicității părțile au acces la toate documentele dosarului, evident în anumite condiții. Există avocați cu certificat ORNISS. „Dacă ce spune Costiniu se adeverește este foarte grav, pentru că ar însemna că anumite decizii se iau într-un mod controlat. Aceste afirmații grave provin de la un magistrat în funcție și sunt de natură să creeze îndoială și suspiciuni asupra actului de justiție cred că CSM ar trebui să se autosesizeze și să ofere o explicație. În activitatea mea de 20 de ani nu m-am confruntat cu situații de natură să îmi formeze o convingere în sensul celor spuse de judecătoarea Costiniu. Nu mi s-a creat senzația că sistemul judecătoresc ar fi control de servicii”, mai arată Daniel Fenechiu (foto).

FOTO: Daniel Fenechiu