Veşti bune! Creierul nu îmbătrâneşte – se modifică încontinuu şi pentru fiecare „capacitate” a acestuia există o vârstă de aur. Dacă la 20 de ani avem o memorie excelentă, la 45-50 suntem cei mai tari în a face calcule! Fiecare vârstă, deci, cu avantajele ei.

La o vârstă mai înaintată ne mai lasă memoria; poate nu ne mai amintim aşa de rapid numele cuiva, sau...unde am lăsat cheile, ochelarii sau maşina. Nu este însă cazul să fim nefericiţi din acest motiv! Poate nu mai avem memoria de când aveam 20 de ani, însă un creier adult sau chiar şi un creier în vârstă are anumite avantaje faţă de creierul tnerilor de 20 de ani.

Cel puţin aceasta este concluzia unui studiu efectuat asupra a 50.000 de voluntari de către Joshua Hartshome, de la Massachussetts Institute of Technology, care, împreună cu un coleg de la Harvard a publicat un articol în Psichological Science în care prezintă „vârstele de aur” ale creierului. Cum vedeţi, nu există o singură vârstă, ci fiecare abilitate a creierului are propria sa vârstă de aur.

Cum de au reuşit cercetătorii să studieze 50.000   de persoane, să efectueze teste asupra acestora? Participanţii au efectuat testul folosind internetul, în site-urile numite testmybrain.org şi gameswithwrords.org, unde participanţilor li se cereau o serie de informaţii asupra vârstei şi acordul că rezultatele testului să poată fi folosite pentru diverse studii ştiinţifice. La acest test au participat persoane cu vârste între 10 şi 89 de ani, care au răspuns la circa 30 de întrebări.

Să vedem deci care au fost câteva dintre concluziile acestui studiu deosebit de interesant.

Între 15 şi 20 de ani capacitatea de a memoriza o listă de cuvinte, o povestire sau un desen sunt la maxim. Creierul lucrează la această vârstă extrem de rapid, fiind capabil să identifice detalii (într-un desen de exemplu) într-un timp foarte scurt. Puteţi încerca acest lucru cu copiii dumneavoastră, pentru cei care aveeti copii  adolescenţi.

Capacitatea însă de a face calcule matematice nu este la fel de dezvoltată. Această creşte pe măsură ce înaintăm în vârstă, ajungând la un maxim pe la 35 de ani, după care rămâne la acest maxim cel puţin până la 55 de ani. Inclusiv capacitatea de a stabili conexiuni între diverse aspecte din lumea ce ne înconjoară se îmbunătăţeşte cu vârsta. Ca să nu mai vorbim de „citirea” emoţiilor celorlalţi.

Adulţii cu vârstă între 45 şi 50 de ani sunt cei mai capabili să citească emoţiile celorlalţi, în timp ce persoanele foarte tinere sunt destul de „oarbe şi surde” faţă de emoţiile semenilor lor.

Inclusiv memoria este un fenomen complex; chiar dacă capacitatea de a memoriza o lista de cuvinte sau numere este maximă la 15-20 de ani, atunci când trebuie să repetăm această listă de la coadă la cap, cei mai capabili în a reuşi această performanţă sunt adulţii, şi nu tinerii. Nu credeţi? Încercaţi! Adulţii sunt mai capabili inclusiv în a găsi asemănări între obiecte şi situaţii diverse; le găsesc şi le folosesc în avantajul lor.

Memoria chipurilor are şi ea o vârstă la care ajunge la un maxim – această este de 30 de ani.

Care să fie motivul existenţei acestor „vârste de aur” ale creierului?

Cercetătorii cred că acest fapt depinde de neuroni – diversele grupări de neuroni din creier se maturizează în mod diferit; din ce motiv însă s-ar petrece acest lucru, este un mister, unul care demonstrează că mai sunt încă foarte multe da făcut în acest domeniu.

Creierul nostru este alcătuit dintr-un număr enorm de neuroni, circa 100 de miliarde! Aceştia au nenumărate conexiuni unul cu altul: o reţea extrem de complicată şi bogată, care, într-un final, ne defineşte personalitatea. Acest minunat organ, creierul, are vârstele lui de aur!  De când suntem copii, până când ajungem să mergem cu bastonul, creierul evoluează şi ne dă posibilitatea să ne bucurăm de lumea înconjurătoare, de cei dragi şi de noi înşine în mii de modalităţi diferite.

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro