Justitie
Crima de acum 18 ani. Foștii anchetatori ai asasinatului din strada Mieilor sunt cercetați acum de procurorii militari
Acuzat că l-a ucis pe omul de afaceri Mihai Ionescu în iulie 1998, Alexandru Găină este cercetat sub control judiciar
Secretele anchetei asupra asasinatului de acum 18 ani, din strada Mieilor din Capitală, încep să ajungă și în presă. Ședința de instanță de săptămâna trecută s-a desfășurat, conform legii, cu ușile închise, iar jurnaliștii nu au aflat decât decizia judecătorului: presupusul asasin Alexandru Găină va fi cercetat sub control judiciar. Magistratul și-a motivat verdictul prin faptul că, dacă indiciile anchetatorilor existau din anul 2002 și inculpatul nu a mai comis altă infracțiune gravă, nu e cazul să fie acum arestat preventiv.
Cel care făcuse legătura dintre mafioții italieni și Alexandru Găină a fost Roberto Azzano, un om de afaceri italian, stabilit în acea perioadă în România
Motivarea instanței nu a fost încă adusă la cunoștința publicului, iar procurorul de la Parchetul București nu a oferit niciun fel de date despre probele care l-ar fi convins că Alexandru Găină este autorul omorului comis asupra lui Mihai Ionescu, în 15 iulie 1998. Ca de obicei, „pe surse”, presa a aflat despre cele mai importante dintre ele. Curiozitatea mea de ziarist e mare, deoarece, pe 21 iunie, atunci când a explodat știrea că tipul care l-a executat pe Mihai Ionescu e beizadeaua colonelui Constantin Găină, fost șef la serviciul secret al Internelor, am scris despre ce s-a întâmplat în 1998, deoarece am relatat tot ceea ce făcusem atunci, în cadrul investigației, jurnalistice.
Ne puteți urmări și pe Google News
Am scris și întreaga poveste a lui Alexandru Găină, despre lupta lui teribilistă cu polițiștii de la circulație și de la furturi auto, pe care el, Bolgiu-Robocap și rețeaua lor de hoți de limuzine le plăcea să-i alerge pe șosele, dar și despre multele dosare penale în care Găină era inculpat. Informațiile din dosarul de acum mi-au confirmat că ceea ce am scris pe 22 iunie 2016 în „Evenimentul zilei” este adevărat. În schimb, noutățile obținute ca probe de colectivul care lucrează acum la caz mi-au ridicat niște semne de întrebare. Sunt sigură că unele dintre ele fac parte din cele care nu au reușit să-l convingă nici pe judecător că Alexandru Găină trebuie să stea după gratii până la când se va stabili cu certitudine că el a fost cel care a apăsat pe trăgaci.
Probele care nu i-au adus mandatul de arestare lui Găină
În anul 1998, după crima din strada Mieilor, în cercul de suspecți ai anchetatorilor nu a figurat numele lui Alexandru Găină. Anchetatorii de azi spun că acesta a intrat în vizorul procurorului și al polițiștilor de la „Omoruri” în anul 2002. În acel moment, unul dintre membrii bandei de hoți, Alin Dănilă, azi Alin Romagnoli, l-a turnat, oferind polițiștilor informația că Găină junior i-a mărturisit că el e autorul asasinatului din strada Mieilor. Hoțul a refuzat să dea declarație scrisă, motivând că îi este frică de răzbunarea colonelului Găină. Mărturia i-a fost, însă, înregistrată pe bandă, în baza unui mandat de interceptare emis de Parchetul General. Cine va face expertiză tehnică și cât va cântări ea acum în proces?
Martorul-cheie, Alin Romagnoli, a vorbit (în 2002) de trei focuri de armă trase de Găină, de faptul că acesta deținea armă și muniție, dar și de Mercedesul negru. Acestea, însă, erau informații pe care le-am scris și eu în ziarul la care lucram atunci și pe care le-am reluat în 22 iunie 2016.
În 2002, hoțul-martor a indicat anchetatorilor niște nume de italieni, care i-ar fi oferit lui Găină 10.000 de dolari ca să-l asasineze pe Mihai Ionescu, pentru că se certaseră pe niște bani. Cel care făcuse legătura dintre mafioții italieni și Alexandru Găină a fost Roberto Azzano, un om de afaceri italian, stabilit în acea perioadă în România. Întradevăr, încă din vara lui 1998 anchetatorii au avut în vizor doi italieni (unul implicat și în furturi de mașini), dar acest Azzano a apărut în peisaj abia în 2002. Nu a fost găsit până la acest moment.
Testul poligraf
O altă probă nouă ar fi testul poligraf (cu detectorul de minciuni) la care a fost supus Alin Romagnoli, în 22 iunie 2016, adică chiar în ziua în care a fost dus Alexandru Găină în fața judecătorului. Conform site-ului Q Magazine, la testare, Romagnoli ar fi fost întrebat: „Ţi-a povestit Găină Alexandru Constantin aspecte în legătură cu omorul pe care l-a comis asupra lui Ionescu Mihai?” sau „Ai fost sincer în declaraţiile pe care le-ai dat organelor de urmărire penală cu privire la omorul comis asupra lui Ionescu Mihai?”, iar Alin Romagnoli a răspuns cu „Da”. Concluzia expertului a fost că hoţul de maşini nu are un comportament simulat şi că nu a minţit. S-ar putea, însă, ca în cursul procesului această probă să cadă, din două motive: 1.Distanța mare de timp care s-a scurs de la comiterea faptei și până când s-a făcut testarea martorului și 2. Este știut că există metode de a învăța un individ să păcălească aparatul poligraf prin comportament simulat.
Ceea ce este cu adevărat o informație-bombă am aflat-o de la fostul comisar de poliție Mihai Untaru. Mi-a spus-o duminică, în cadrul unei emisiunii de la postul B1 TV. Acesta afirmă că, în paralel cu dosarul lui Alexandru Găină, Secția militară a procurorilor are în lucru un dosar care-i privește pe ofițerii care au fost implicați în ancheta omorului din strada Mieilor. Poate de aici, din această cercetare, vor ieși la iveală multe secrete vechi.
Recomandările noastre
