Editura Evenimentul si Capital

Cristian Preda, europarlamentar: „Reproşul pentru VALUL NECONTROLAT de REFUGIAŢI trebuie făcut GRECILOR. Acolo s-a întâmplat ceva” | „Vremea întrebărilor” cu Robert Turcescu

Europarlamentarul Cristian Preda
Autor: | | 4 Comentarii | 2010 Vizualizari

Discuția cu Cristian Preda are loc la câteva ore după ce orașul Bruxelles a devenit o fortăreață. „Din ianuarie încoace, după atentatul din redacția «Charlie Hebdoo», suntem controlați inclusiv noi, deputații, iar în fața porților Parlamentului European sunt soldați înarmați!”, îmi spune europarlamentarul român. Vorbim despre criza migranților, dar, mai ales, despre ce va însemna în viitorul apropiat o Europă cu două viteze.

-Robert Turcescu: Vă e teamă să vă întoarceți în Bruxelles?

- Cristian Preda: Nu, dar am decis să anulez vizita care era programată acolo pentru un grup de 40 de studenți. În atmosfera de acum nu cred că e potrivit să inviți cetățeni ai Uniunii să viziteze instituțiile europene. Personal, evident că îmi voi asuma mandatul și să sperăm că lucrurile se vor calma.

- Ce se poate schimba, domnule Preda? E un război cu o armată nevăzută, e foarte complicat…

- În acest moment, sunt mobilizate resurse importante, se adună informații despre riscuri teroriste, sunt tot mai severe controalele la granițe și cred că alerta care a fost dată în urmă cu mai multe luni în această privință va fi însoțită de măsuri de siguranță sporite. Nu mă aștept ca lumea să se relaxeze, sunt situații cu totul și cu totul șocante și la Paris, și la Bruxelles.

- Situația din ultimele săptămâni din Europa v-a schimbat în vreun fel percepția asupra omului politic Angela Merkel?

- Cred că a fost confruntată cu o problemă foarte grea…

- Îi găsiți scuze?

- Nu e vorba de scuze, atunci când câteva sute de mii de oameni vor să ajungă în țara ta trebuie să decizi dacă îi primești sau nu.

- Angela Merkel a decis să-i primească. A greșit?

- Presiunea era uriașă, nu cred că avea cale de întors. Cum se întâmplă cu multe dosare, ele devin vizibile pentru opinia publică atunci când se produce ceva grozav, dar de la începutul anului exista o presiune foarte mare asupra Germaniei, întâi o presiune venită din Balcanii de Vest, din Albania, Kosovo și Serbia. Până la mijlocul anului, aproape jumătate dintre cererile de azil depuse în Germania, peste două sute de mii, veneau din aceste teritorii. Angela Merkel a avut de răspuns în primul rând acestei întrebări: ce facem cu aceste cereri? Sirienii erau cei mai mulți, veneau apoi albanezii, kosovarii și sârbii. Irakienii și afganii erau mai puțini, după care fluxul a sporit semnificativ în vară.

- Marea problemă nu a fost legată de decizia Germaniei de a-i primi?

- Marea problemă nu mi se pare că e în Germania, ci se află în Grecia și în Turcia. Pe de o parte, Turcia a făcut posibil transferul unei importante părți din populația refugiată în această țară către Uniunea Europeană, iar Grecia a acceptat acest lucru punând la dispoziția migranților vapoare și mijloace materiale. Târziu s-au apucat să îi și identifice.

- N-am prea auzit vorbindu-se de Grecia în actualul context.

- Mie mi se pare că dacă e ceva de reproșat pentru valul necontrolat de refugiați, atunci reproșul trebuie făcut grecilor, pentru că acolo s-a întâmplat ceva, n-au aterizat refugiații în Germania sau în Suedia. Or nimeni n-a îndrăznit să mai spună ceva Greciei după dezastrul produs de alegerea, respectiv, realegerea lui Tsipras. Problema politică e foarte delicată și atunci n-a fost asumată de toată lumea pentru că toți au zis s-o rezolve Merkel, hai să facem garduri, hai să facem diverse tipuri de opoziție și să-i lăsăm lui Merkel în brațe această problemă!

- Pe care n-a rezolvat-o!

- Ia gândiți-vă, ce faceți dacă aveți mâine 800 de mii de oameni care vor să intre în România?

- Vă întorc întrebarea: ce facem dacă avem 800 de mii de oameni care vor să intre în spațiul Uniunii Europene, dar acest spațiu are un teritoriu protejat de acordul Schengen, are frontierele securizate și bani mulți investiți în securizarea acestor frontiere?

- În comun s-a decis că se face o politică de porți deschise, că planul de migrație controlată va interveni doar după ce se rezolvă problema refugiaților, tot în comun s-a decis că se alocă bani pentru Turcia. E adevărat că turcii de doi ani spun „Ajutați-ne!”, iar răspunsul din Europa a fost ”E problema voastră!”. Deci lipsa de solidaritate a fost întâi de toate răspunsul dat acestei crize, solidaritatea s-a născut foarte greu și ea e contestată în acest moment.

- Inclusiv în România e contestată!

- Da, sunt și la noi voci puternice care spun nu trebuie să avem niciun fel de solidaritate, dar nu e pusă în balanță nicio soluție alternativă. În plus, repet, nimeni nu-i reproșează nimic lui Tsipras, el pare să nici nu existe în această ecuație când el, de fapt, e cel care a făcut posibil tot acest parcurs.

- Ne apropiem cu discuția de declarațiile recente ale domnului Junker despre ”Europa în două viteze”.

- Europa în două viteze e o parte din negocierea cu Marea Britanie, asta este problema politică fundamentală în acest moment din perspectiva arhitecturii europene. Discursul lui David Cameron de pe 10 noiembrie a fost cumva pus în umbră de episodul terorist de la Paris, însă poziția lui Junker trebuie înțeleasă în perspectiva negocierilor cu britanicii, pentru că ei cer, de fapt, această Europă cu două viteze. Asta ar însemna ca orice nou membru să accepte o excepție pe o durată foarte lungă până în momentul în care economia țării cu pricina se apropie de nivelul economic al Marii Britanii.

- Ar trebui să ne îngrijoreze această abordare?

Nu trebuie să fim îngrijorați, dar trebuie să ne hotărâm ce facem. Deocamdată suntem parte a ideii ”Europa cu două viteze”, pentru am amânat intrarea în zona euro, nu ne-a păsat de Schengen și am spus că vrem o Europă cu două viteze atunci când guvernul care tocmai ne-a făcut bucuria să plece s-a pronunțat în această chestiune. Ponta a spus ”nu ne mai interesează Schengen” și asta înseamnă Europa cu două viteze. Atunci când s-a pus problema monedei comune am zis că nu ne mai ținem de calendarul pe care-l fixasem, dar noi măcar avem 2019 ca obiectiv, sunt alții în Europa Centrală care nici nu mai au o dată fixată, cehii, ungurii, polonezii au spus „nu ne interesează deloc intrarea în euro”! Trebuie să fim conștienți că atâta timp cât noi am amânat aceste părți importante ale prezenței noastre în euro-Schenghen suntem în logica Europei cu două viteze.

- Și în dosarul migranților cum suntem?

- La fel și în dosarul migranților! Am fost tot în Europa cu două viteze când am votat că nu trebuie să existe o soluție comună și că trebuie să facem fiecare cum vrem, asta e ideea cotelor voluntare. Degeaba îl criticăm pe Junker, trăim deja într-o Europă cu două viteze din păcate, pentru că nu avem o corespondență între zona euro și UE, nu avem o corespondență între zona Schenghen și UE, n-avem o corespondență între tipul de ajutoare sociale și UE. Sunt diferențe enorme, așa se explică și motivele pentru care, de pildă, nu vin migranți în România: pentru că avantajele sociale nu sunt la nivelul celor din alte state membre, dar asta ne convine sau, mă rog, le convine unora dintre politicienii români. Trebuie să ne hotărâm dacă vrem mai multă integrare sau suntem de partea ideii pe care o exprima în modul cel mai tranșant cu putință Cameron care e adeptul declarat al Europei cu două viteze.


EVZ a lansat pagina de Facebook EVZ Premium. Urmăriţi aici o selecţie atentă a titlurilor.

Editorii evz.ro vor publica pe pagina EVZ Premium o selecţie atentă a celor mai importante ştiri, informaţii de interes din domeniile Politic, Economic, Social, Internaţional, Sport, dar şi reportaje, interviuri, seriale.



 

Discuția cu Cristian Preda are loc la câteva ore după ce orașul Bruxelles a devenit o fortăreață. „Din ianuarie încoace,...

Posted by EVZ Premium on Monday, November 23, 2015



Alte articole din categoria: EVZ Special

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro