CSAT a clarificat rolul SRI în Justiție

În vremea mandatului lui Traian Băsescu, CSAT a dat SRI atribuții legale precise pentru a combate corupția FOTO: PRESIDENCY
Autor: | | 3 Comentarii | 964 Vizualizari

Serviciul secret a primit dreptul legal să monitorizeze procurori și judecători doar în momentul în care infractorii intră în legătură cu ei, pentru a-i corupe. Supravegherea preventivă nu e permisă

Potrivit unei hotărâri a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), SRI este abilitat să urmărească legăturile grupurilor infracționale cu magistrații.

Fostul președinte Traian Băsescu a făcut această dezvăluire duminică seara, la B1 TV, prilej cu care a explicat că, printr-o decizie CSAT din 2012, s-a stabilit că SRI nu poate monitoriza procurorii sau judecătorii, ci infractorii care intră în contact cu aceștia pentru a influența în favoarea lor sentințele Justiției, pentru a scăpa de condamnări, sau a beneficia de clemență. Această informație a fost confirmată, pentru ”Evenimentul zilei”, de surse participante la ședintele CSAT din acea perioadă.

Corupție în instanțe

Sursele citate susțin că decizia CSAT datează încă de dinainte de 2012. „Veneau demnitari străini la noi și ne spuneau: «aveți niște probleme de corupție la anumite instanțe»”, a explicat, pentru EVZ, un fost participant la ședințele CSAT.

El a spus că astfel de zone erau la Curtea de Apel București și chiar la Înalta Curte de Casație și Justiție. Cazul senatorului PSD Cătălin Voicu a relevat cel mai bine această situație, au spus, pentru EVZ, doi participanți la ședințele CSAT. În consecință, SRI urmărea grupările de infractori și, când acestea luau legătura cu magistrații, deschideau un nou dosar.

Detalii despre rolul Serviciului în lupta anticorupție a dat recent, într- un interviu pentru site-ul juridice. ro îndelung comentat, gen. Dumitru Dumbravă, adjunct al directorului SRI: „Concret, dacă în urmă cu câțiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanței prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menținem interesul/ atenția până la soluționarea definitivă a fiecărei cauze”.

Mustrare publică

La sfârșitul săptămânii trecute, Eduard Hellvig, directorul SRI, l-a mustrat public pe gen. Dumbravă pentru aceste afirmații.

„E o declarație care e foarte simplă și care încearcă să clarifice, oarecum, ceea ce s-a întâmplat. Serviciul Român de Informații lucrează bine, dar din păcate are momente când comunică prost. Dacă la acea afirmație ar fi fost o virgulă în care s-ar fi spus‚ în limitele legilor și competențelor stabilite pentru Serviciul Român de Informații, această discuție nu exista. A fost, ca să spun așa, o declarație, sau un interviu, care a fost dată la o revistă de specialitate care, poate, trebuia făcută un pic mai atent, mai ales în circumstanțele lumii în care trăim astăzi. Dacă s-ar fi comunicat că doar în ceea ce ține de competențele legislative ale Serviciului Român de Informații, evident că lumea ar fi înțeles că urmărim, că procesul în sine nu ne interesează pe noi în faza procesuală, dar să nu existe persoane, cum au fost în trecut, judecători, procurori, care pe drum au uitat că servesc statul român și au avut alte preocupări decât a servi statul român”, a spus Hellvig.




Alte articole din categoria: Politica

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi