Editura Evenimentul si Capital

Cum a fost omorât Toma Rușcă, unul dintre promotorii cooperației la sate, în noaptea de Crăciun

Statuia lui Toma Rușcă. din Caracal
Autor: | | 0 Comentarii | 726 Vizualizari

Ideile cooperatiste au pătruns în România, via Occident, în prima jumătate a secolului al XIX-lea.

În 1845, Costache Bălcescu, economist şi om politic, fratele mai mare al lui Nicolae Bălcescu, a publicat broşura Proiect pentru o casă de păstrare şi împrumutare, prima încercare cunoscută în ţara noastră pentru înfiinţarea unei case de economii şi credit. Primele cooperative de credit au apărut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, adoptând sistemele germane Raiffeisen şi Schulze - Delizsch.

Mişcarea cooperatistă a debutat la oraşe sub forma caselor de economii, a asociaţiilor cu caracter privat, de credit cooperatist. Printre primele cooperative de credit apărute, alături de cele urbane, sunt și cele create la sate sub denumirea de cooperative de credit satești sau bănci satești. În mediul rural, ideea cooperaţiei moderne a fost introdusă de Ion Ionescu de la Brad (1818 - 1891), economist, statistician, agronom şi om politic. În 1851 se înființează prima bancă populară din Ardeal, în ținutul Bistriței. „Înfrațirea” a luat ființă în Brăila la 27 octombrie 1855, iar în Bucureşti, la 24 august 1854, a luat ființă „Casa de ajutoare și prevenire a lucrătorilor tipografi”. Tot la București, la 1 octombrie 1870, P.S. Aurelian, cu sprijinul a 20 de profesori, a pus bazele Societăţii de economie și credit „Economia”.

Dintre promotorii mişcarii cooperatiste, se remarca în mod deosebit Spiru Haret, savant, sociolog, pedagog, matematician şi om politic, considerat ctitorul băncilor populare cooperatiste, și Ion Ghica, pentru perioada de început.

În perioada 1891-1902, apariţia a numeroase societăţi cooperative de credit, denumite şi “bănci populare săteşti” marchează afirmarea mişcarii cooperatiste în România.

Însă nu toţi românii erau de acord cu impulsionarea cooperaţiei. Unul dintre promotorii care a plătit cu viaţa a fost învăţătorul Toma Ruşcă din Vădăstriţa, Olt, pe atunci judeţul Romanaţi.

Toma Ruşcă a fost înjunghiat mortal în noaptea de Crăciun  a anului 1909, când se întorcea acasă de la sediul băncii populare “Frăţia”, pe care o înfiinţase în 1904.




Alte articole din categoria: EVZ Special

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro