Cum a inaugurat Regele Carol I, acum 107 ani, Portul Constanța. Povestea actelor pe care comuniștii le-au scos din zidul portului

Așa arăta portul Constanța în perioada când a fost inaugurat. SURSA. ziuadeconstanta.ro
Autor: | | 0 Comentarii | 1850 Vizualizari

Prima atestare documentară despre orașul și portul Constanța datează din sec.II d.Hr. Astăzi, însă, la 27 septembrie, se împlinesc 107 ani de la inaugurarea oficială a Portului modern Constanța. Regele Carol I și Regina Elisabeta, Principele Ferdinand , Ionel Brătianu, gen. C. Budişteanu, A. Djuvara și Anghel Saligny sunt doar câțiva dintre oamenii de seamă care au semnat actul comemorativ, din care două exemplare au fost zidite în pereții din port.

Continuarea pe premium.evz.ro

Premium.evz.ro este platforma cu plată a site-ului „Evenimentul zilei”, cuprinzând o selecție exclusivă de materiale de presă de calitate.

Istoria Portului Constanța se lagă strâns de cea a bătrânului orașul Tomis. Acesta a fost organizat, inițial, ca un emporion, adică un centru de schimb între comercianții greci și populațiile băștinașe. Cu timpul, însă, Tomisul se va transforma într-o urbe tip polis grecesc, influență elenă menținându-se în secolul I i.d.Hr., cand pământul dintre Dunăre și Marea Neagră va intra sub stăpânire romană.

Poetul Ovidius este cel care va consemna primii ani ai guvernării romane, după ce fusese exilat la Tomis „inter getesque”, din motive necunoscute.

În secolele următoare, orașul-port prosperă și, ulterior, va lua numele împăratului Constantin. Perioada bizantină va fi marcată, însă, de numeroase invazii ale popoarelor migratoare, care vor face ca activitatea comercială în Portul Constanța să scadă, negustorii plecând spre alte piețe mai ferite. Chiar și așa, portul supraviețuiște, dovadă fiind menționarea în portulanele și hărțile venetiene sau genoveze.

Sub stăpânirea otomană ce a urmat, cronicarii turci, călătorii europeni sau cei din Imperiu care s-au perindat pe aici menționează activitatea portului Kustendge (denumirea turcească a orașului), care, desi modestă în perioada respectivă, va contribui din plin la dezvoltarea comerțului în zonă.

Cum a ajuns Regele Carol I să inaugureze portul

În 1857, autoritățile din Imperiul Otoman (care se afla în perioada sa de declin, dintre anii 1828 și 1908), concesionează construirea portului și a căii ferate ce avea să lege Cernavodă de Constanța unei companii britanice, numită „Danube and Black Sea Railway and Kustendge Harbour Company Ltd”. Avea să fie prima dată când în portul va fi amenajat și dotat cu tot felul de instalații destul de moderne, la acea vreme.

După Războiul de Independență, din 1878, Dobrogea revine României și, tot atunci, apar primele preocupări pentru construirea unui port care să fructifice poziția strategică a Constanței.

În viziunea Regelui Carol I, Portul Constanța trebuia să devină „ unul din cele mai însemnate ale Orientului și un izvor de bogăție pentru țara întreagă”.

Cu greu i-a convis suveranul pe politicieni de valoarea proiectului. Statul român a răscumpărat instalațiile portuare de la britanici și a angajat specialiști străini pentru a face proiecte de lărgire a portului. Apoi a investit în construirea monumentalului pod de la Cernavodă, proiectat și construit de Anghel Saligny.

Citește continuarea poveștii despre POrtul Constanța pe premium.evz.ro


Au trebuit să treacă 18 ani de la războiul de independență pentru ca lucrările de extinere și modernizare a bătrânului port să înceapă. Inaugurarea lucrărilor a avut loc la 16 octombrie 1896. În piatra de temelie a fost zidit un document care arată importanța lucrării. „ (...) întemeierea unui port la țărmurile vechiului Pont Euxin, unde din veacurile cele mai îndepartate comerțul a găsit un loc de adăpost, unde atâtea monumente istorice ne aduc aminte vechea dominație a strămoșilor noștri romani, și unde s-a sfârșit poetul Ovidiu”, stă scris în acesta.

Construcția a început după proiectul inginerului I.B. Cantacuzino, dar au fost continuate și modificate până la final de alți doi ingineri români de excepție: Gheorghe Duca și Anghel Saligny.

Acesta din urmă preia, de unul singur, conducerea lucrărilor din 1899. A făcut ample lucrări de dragaj, au fost ridicate digul de larg, cel de intrare, cel de sud și cheurile, au fost construite 6 bazine, rezervoarele de petrol și silozurile. Datorită acestor dotări, în 2011, Portul avea să opereze peste 1,4 milioane tone marfuri.

 Lucrările au fost terminate după 13 ani de la debut. Inaugurarea a făcut-o tot Regele Carol I, care era pe atunci, în al 43-lea an de domnie.

Regele și Regina sa, Elisabeta, au venit atunci cu trenul de la Sinaia, cu o zi înainte de ceremonia oficialăCălătoria Suveranilor şi Principilor moştenitori până la malul Mării, a fost prilej de sărbătoare pentru români. În gările unde trenul oprea. mii de oameni întâmpinau cu bucurie alaiul regal. 

Trenul regal a ajuns în gara din Constanța seara, după ora 17.00, în aplauzele a mii de oameni, salutat de salve trase de tunuri, și în sunetul clopotelor de la toate bisericile din oraş. Au fost primiți cu onorori militare și fanfară, maestru de ceremonii fiind Contramiralul Eustatiu, care i-a prezentat Regelui raportul.  

Seara, Suita a fost condusă la Castelul Regal, din faţa gării orașului.

A doua zi, încă de dimineață, pe trotuarele din faţa castelului s-a strâns, din nou, un public numeros, care aşteapta să-i vadă pe Suverani și festivitățile de inaugurare a portului. Străzile oraşului fuseseră îmbodobite cu flori, la fel și portul era dceorat de sărbătoare, iar toate navele din dane sau din radă erau decorate cu steguleţele tradiţionale.

Festivitățile au început la ora 10.00. Când Regele Carol I și Regina Elisabeta au coborât din trăură, Crucişătorul Elisabeta a tras 21 de salve de artilerie. Apoi, o companie a Regimentului 34 Infanterie din Constanţa, a prezentat onorul. Ceremonia a continuat în piaţa din faţa silozurilor unde, într-un pavilion amenajat special, PSS Episcopul Nifon al Dunării de Jos a oficiat o slujbă religioasă.

După ea,  Dl. Vasile Morţun, care era ministrul Lucrărilor Publice, a dat citire actului comemorativ, din care redăăm câteva pasaje ușor adaptate ...

„Carol I, prin grija lui Dumnezeu și voinţa naţională, Rege al României.

De când România și-a întrupat Dobrogea prin vitejia ostașilor săi în războiul neatârnării și s-a făcut stăpână la ţărmul Mării Negre, gândirea ne-a fost pironită la mijloacele de a înlesni exportul ţării în tot cursul anului. În scopul de a deschide României căile nesfârşite ale mării, am împreunat cele două maluri ale Dunării, între Feteşti și Cemavodă, ridicând podșul „Regele Carol I”, iar în anul mântuirii 1896 am pus temelia portului Constanța a cărui inaugurare o sărbătorim astăzi.

(...) Astăzi, a 27-a zi a lunii septembrie din anul 1909, și al 43 - lea an al domniei mele, am inaugurat de asemenea, prima magazie de cereale din cele patru care se clădesc, și instalaţia pentru exportul petrolului, de faţă fiind Regina, Principele Ferdinand și Principesa Maria, înaltul cler, miniștrii, preşedinţii şi vicepresedinţii corpurilor legiuitoare, înalții demnitari ai statului, ostaşii de frunte ai ţării şi corpul tehnic.

Acest document a fost încheiat în trei exemplare, hotărând ca, după sfințirea lucrărilor (...) un exemplar să fie așezat în zidăria din spre mare a magaziei de cereale ce se dă acum spre folosul comerţului, al doilea să fie așezat în zidăria sălii de la capul digului dinspre larg, iar al treilea să se păstreze în arhiva statului”.

Documentul a fost iscălit, în ordine, de: Carol, Elisaveta, Maria, Ferdinand, Elisabeta și miniştrii, Ionel Brătianu, gen. C. Budişteanu, M. Pherekide, Em. Costinescu, Sp, Haret, T. Stelian, V. Morțun, A. Carp, A. Djuvara, Nifon și Anghel Saligny.

Apoi, locașul în care a fost zidit primul act (cel de la la intarea din dreapta al porții de la est) a fost acoperit cu o placă din bronz, pe care era inscripționat:

„Noi, Carol I Rege al României, pus-am această placă cu prilejul inaugurării portului Constanţa".

În 1947, însă, după abolirea monarhiei, placa avea să fie dată jos, iar documentul inaugural scos din zidăria silozurilor.

Și cel de-al doilea document, zidit în peretele Farului Mare, a fost acoperit cu o placă similară de bronz. Aceasta se poate vedea și astăzi.

Singura diferență dintre inscripții e aceea că, pe prima stătea scris „cu prilejul”, în timp ce pe a doua au fost înlocuite cu cuvintele „în amintirea”.

Sursa informațiilor: portofconstantza.com




Alte articole din categoria: EVZ Special

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro
loading...