Cum a schimbat Moleenbek fața Bruxelles-ului

Autor: | | 2 Comentarii | 1087 Vizualizari

Molenbeek a devenit cunoscut în ultimele zile drept cartierul general al teroriștilor care locuiesc în Belgia. Pentru că acolo au locuit și s-au ascuns cei au provocat recentele atentate din Bruxelles (martie 2016) și Paris (noiembrie 2015). Înainte de a înțelege de ce a ajuns Molenbeek inima rețelelor jihadiste, trebuie înțeleasă istoria recentă a acestei părți a capitalei belgiene.

Izolarea musulmanilor, cumulată cu reticența autorităților belgiene de a îi integra în comunitate își are începuturile prin anii 50-60. Marocanii au început atunci să sosească în Belgia pentru a lucra în minerit și siderurgie. Implicarea lor a fost una intensă și în ceea ce privește construcția metroului belgian. Parte a unei comunități închise, cu obiceiuri stricte și o tradiție religioasă puternică, marocanii au fost îndemnați de către autoritățile bruxellese să se stabilească și să conviețuiască în Molenbeek. Legea de reîntregire a familei le-a permis ulterior acestora să-și aducă în Bruxelles soțiile și copiii, mamele și tații, lucru care a generat înmulțirea numărului și transfomarea lor în populație majoritară, mai ales în cartierul Molenbeek. Cu trecerea anilor, aici s-a dezvoltat un mic Maroc, unde spitale, școlile, restaurantele și cam orice afacere a ajuns să fie gestionată sau condusă de marocani.

Cu timpul, Molenbeek a devenit una dintre cele mai rău famate zone din Bruxelles. Deși chiriile sunt mici și deci ușor accesibile pentru imigranți, nimeni nu se încumetă să locuiască în această parte a Bruxelles-ului. Spargerile de magazine și desele bătăi pe stradă, îi țin la depărtare chiar și pe cei mai aventuroși locuitori ai capitalei. Aproape nimeni nu are curajul să calce în Molenbeek, nu vrea să locuiască sau să se plimbe pe aici și evită să folosească metroul din cartier. Până la recentele atacuri teroriste, Molenbeek era un cartier ocolit chiar și de către forțele de ordine, care preferau, pe cât posibil, să survoleze zona decât să o patruleze. 

În Molenbeek, există multă sărăcie. Rata şomajului este de 30%, mult mai ridicată decât în restul Belgiei şi în Bruxelles. Are aproximativ 90.000 de locuitori, 80% sunt de origine marocană (marea majoritate a lor deține cetățenie belgiană) iar șomajul în rândul tinerilor crește alarmant (peste 40% la tinerii de până în 27 de ani). Sărăcia și lipsa educației sunt, potrivit  specialiștilor, principala cauză pentru care adolescenții au devenit ușor de manipulat și de recrutat de către grupările islamiste.  

Efectele imediate: turismul și comerțul în cădere

În ultimele zile, teama a depășit granițele Molenbeekului și a pus stăpânire pe o mare parte din capitala belgiană. Impactul negativ imediat al atentatelor din Bruxelles a afectat în principal comerțul, sectorul hotelier și turismul, în timp ce transportul terestru sau aerian nu și-au putut relua activitatea normală zile întregi. Economistul șef al ING, Peter Vanden Houte, citat de Le Figaro, a susținut că impactul asupra economiei belgiene a atacurilor din 22 martie ar putea să fie de 0,1 la sută din PIB, sau aproximativ 4 miliarde de euro .

Impactul pe termen lung. Schimbări în politica europeană

Imediat după atacurile de la Bruxelles, analizele au început să curgă lanț iar dezbaterile despre ce ar putea să se schimbe în politica europeană au ocupat spații largi în jurnalele de știri sau în paginile ziarelor internaționale. Euronews a susținut că primul rezultat al atacurilor de la Bruxelles ar putea fi o nouă rundă de dezbateri asupra controalelor la frontieră ale UE, în special a celor din zona Schengen . ”Acordul Schengen a explodat la începutul crizei migranției de la începutul anului 2015. Atacurile de la Paris au escaladat controversa iar Franța a întețit controalele la frontieră. Comisia Europeană a afirmat că vrea ca să ridice toate controalele la frontieră în spațiul Schengen până la sfârșitul anului 2016. Cu toate acestea, cele mai recente atacuri - și ceea ce ar mai putea urma - va face acest lucru foarte dificil”, se precizează în material.

Emmanuel Karagiannis (lector la King's College London) a spus, citat de aljazeera.com, că ”acțiunile ISIS vor avea ca obiectiv repetarea scenariului spaniol, adică înfrângerea electorală a politicienilor care favorizează acțiuni militare împotriva militanților - așa cum s-a întâmplat cu fostul prim-ministru spaniol Jose Maria Aznar după 2004 atentatele cu bombă de la Madrid”. În opinia sa, atacurile din Belgia vor da muniție politică pentru campania "Vot Leave" care include forțele politice anti-UE.




Alte articole din categoria: Internaţional

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
ziare.com
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro
loading...