România este, categoric, o ţară a extremelor şi a situaţiilor paradoxale. O astfel de situaţie s-a consumat în weekend, după ce am abordat o temă foarte delicată pe evz.ro şi în emisiunea „Sub semnul întrebării” de pe B1 TV: influenţa Rusiei în România, în contextul războiului din Ucraina.
Miza este uriaşă pentru noi, mai ales în perspectiva anului electoral 2016, când se vor contura zonele puterii parlamentare şi guvernamentale. Astăzi, mai mult decât în orice altă perioadă, suntem în faţa unui moment crucial din pricină că ne pândesc două mari pericole.
Primul pericol vine din contextul internaţional complicat în care ne aflăm. Rusia a intrat cu bocancii plini de noroi în Ucraina, ţine Ungaria tot mai aproape şi pare foarte fericită că în Grecia au ajuns la putere extremişti de stânga care ar putea împinge ţara afară din zona euro. Încep să se observe tot mai clar intenţiile lui Putin de a recăpăta control în Europa de Est şi încep să apară coincidenţe foarte ciudate în România.
Al doilea pericol major pentru România vine din interior. Este vorba de cancerul care a slăbit şi Ucraina până când ţara vecină a ajuns o pradă uşoară pentru ţarul care visează la refacerea unul imperiu. Corupţia scoasă la iveală din toate partidele provoacă o frustrare uriaşă ce tinde să se transforme într-o criză morală majoră. O criză care ar putea avea efectele crizei economice din Grecia, unde publicul a ajuns să acorde încredere unor noi formaţiuni politice extremiste.
Ne puteți urmări și pe Google News
Dacă politicienii care rămân în partidele curăţate de corupţi nu găsesc o cale să recâştige măcar o parte din încrederea publicului, România va ajunge un teren fertil pentru noi mişcări politice, capabile să genereze un scenariu similar cu cel din Grecia sau chiar mai rău. Evident, acest lucru se va putea întâmpla numai dacă publicul nu va înţelege exact miza bătăliei din 2016, în contextul expansiunii ruseşti.
Vorbim de cea mai importantă temă pentru viitorul nostru şi de aceea este vital să studiem toate coincidenţele care apar deja în acest context. În weekend am atras atenţia pe evz. ro şi pe B1 TV asupra propagandei anti- NATO, tot mai agresivă pe canalele care acum un an erau vocale împotriva exploatării gazelor de şist. Fenomenul este explicabil uşor prin prisma declaraţiei lui Anders Fogh Rasmussen, fost secretar general al NATO: „Rusia s-a angajat în mod activ să păstreze dependenţa Europei de importurile de gaz rusesc. M-am întâlnit cu aliaţi care pot confirma că Rusia, în cadrul unor operaţiuni sofisticate de dezinformare, s-a angajat în mod activ alături de aşa numite organizaţii nonguvernamentale, să păstreze dependenţa Europei de importurile de gaz rusesc”.
După ce citeşti această declaraţie întelegi bine de ce regăseşti mesajele anti-NATO din reţele sociale şi în titlurile pe care Vocea Rusiei le publică pe site-ul în limba română. „Washingtonul încearcă să scape de Rusia, un obstacol în calea dominaţiei sale”, spune unul dintre principalele titluri de luni, de pe Vocea Rusiei. Nu e deloc întâmplător să regăsim mesajul în postările din reţele sociale ale vocilor care propagă acum mesaje anti-NATO. „Nu cred că americanii îşi vor permite să piardă atât de mult strategic pentru că interesul lor (al oligarhiei globaliste) este să vadă o Rusie îngenunchiată”, spune un astfel de comentariu, reprodus pe reţele sociale de un activist implicat şi în mişcările menite să blocheze exploatarea gazelor de şist din România.
Supărat pe modul în care am abordat tema agendei ascunse a lui Putin, cel citat a lansat o teorie năucitoare: Soros, prin ONG-urile sale, vrea să declanşeze războiul SUA – Rusia şi cei care discută despre agenda secretă a lui Putin în Europa de Est sunt „ofiţeri acoperiţi” care îl servesc şi pe Soros. Este un răspuns amuzant pentru că, în septembrie 2013, eram acuzat de câţiva activişti de sinecură din ONG-uri finanţate de Soros că fac parte dintr-un complot dirijat de „servicii” împotriva miscarii #unitisalvam, pentru că le-am cerut şi lor să-şi facă publice sursele de finanţare. Şi unii, şi alţii folosesc aceeaşi retorică atunci când sunt puşi în faţa unor adevăruri incomode.
Recomandările noastre
