METODE Embargoul rusesc si ridicarea cotelor de lapte fac grea viaţa micilor crescatori de bovine de lapte. Unii dintre ei se salveaza prin colaborarile cu marii procesatori din România, în timp ce alţii mizeaza pe automatele cu lapte
Într-o piaţa din ce în ce mai dificila, micii fermieri cauta soluţii pentru a merge mai departe. Unii aleg sa colaboreze cu marii procesatori deoarece este cea mai la îndemâna soluţie, iar astfel sunt siguri ca au cui sa livreze lapte. Mircea Pop este un astfel de exemplu. El si-a înfiinţat ferma dupa Revoluţie, când a pornit la drum cu 10 vaci. A început sa colaboreze cu Napolact în 2000. Astazi, a ajuns la90 de bovine si 700 de ovine. Din efectivul de animale, 50 sunt vaci de lapte si 400 oi de lapte. Ferma lui Pop este amplasata în judeţul Salaj si se întinde pe o suprafaţa de 60 de hectare. În fiecare zi, Friesland Campina colecteaza de aici 1.000 de litri de lapte de vaca si 250 de litri de oaie. Fermierul mai are în arenda înca 250 de hectare de pasuni. La ferma din Salaj lucreaza 5 persoane. Pop este mulţumit de colaborarea cu marele procesator, având în vedere ca în fiecare zi îi ia marfa. Preţul cu care pleaca laptele de la ferma sa este de 1,3 lei pe litru pentru laptele de vaca, si 2,6 lei pentru cel de oaie. În ceea ce priveste investiţiile facute, crescatorul de vaci susţine ca la început a apelat la banci, dar mai târziu a reinvestit profitul.
Profit de la automate
Un alt exemplu de fermier care se descurca în contextul dificil al sectorului de lactate este Cristian Lungu. Acesta deţine o ferma 34 de bovine, din care 20 dau lapte. Ferma produce zilnic 400 de litri de lapte pe care îi vinde în cele trei automate care-i aparţin. „Afacerea cu lapte este profitabila daca ai o ferma lânga Capitala si distribui prin intermediul automatelor“, a explicat Cristian Lungu. Fermierul spune ca, în 2006, când a înfiinat ferma, a investit 220.000 de euro în construcia fermei si în achiziţionarea animalelor. Însa, cheltuielile au continuat: a investit 42.800 de euro în automatele cumparate si înca 11.000 de euro în alte aparate utilizate pentru racirea laptelui. Pentru investiţii, s-a folosit si de credite. În acest an, a accesat credite în valoare de 135.000 de euro pentru utilaje agricole, care-i sunt necesare şi la ferma vegetala de 160 de hectare pe care o deţine în Ilfov. Pe 40 de hectare a cultivat triticale, pe 44 de hectare floarea-soarelui si pe suprafaţa ramasa porumb, orz si ovaz. Ferma de vaci, amplasata tot în Ilfov, se întinde pe o suprafaţa de 6.000 de metri patraţi. Lungu vrea sa mareasca efectivul de vaci la 80, dar investiţiile recente nu-i permit deocamdata. „Nu stiu când voi face acest lucru, având în vedere ca de curând am accesat credite de sute de mii de euro“, a completat Cristian Lungu.
Ne puteți urmări și pe Google News
Extinderea activitaţilor
Mihai Petcu, agricultorul care deţine cea mai mare ferma de vaci din împrejurimile Bucurestiului, face si el bani din automatele pe care le deţine în mai multe zone din Capitala. Laptele de la automate îl aduce de la ferma din Pantelimon, care se întide pe o suprafaţa de 15 hectare. Aici sunt adapostiţi 300 de tauraşi şi 300 de vaci de lapte. De la cele din urma, anul trecut, fermierul a obţinut de la fiecare 8.500 de litri de lapte. Pe lânga automate, din marfa produsa, Mihai Petcu livreaza zilnic 3.500 de litri de lapte catre marii procesatori din industrie.
Acesta spune ca este nevoit sa vânda la un preţ mic pentru nu a ramâne cu laptele nedistribuit. Petcu susţine ca produce lapte cu costuri mai mari decât vinde. „Laptele pleaca de la poarta fermei cu un preţ între 0,8 lei si 1,3 lei, dar în hipermarketuri ajunge la un preţ de 4 lei sau chiar mai mult“, a completat Petcu. În condiţiile în care preţul laptelui este unul foarte mic în România, fermierul susţine ca subvenţiile îl ajuta sa supravieţuiasca. Pe lânga subvenţii, antreprenorul a accesat si fonduri europene.
Banii de la Uniunea Europeana au reprezentat o soluţie salvatoare pentru Petcu. El a accesat fonduri pentru un proiect în valoare de doua milioane de euro, din care jumatate au fost bani nerambursabili. Suma a fost folosita pentru achiziţia de utilaje. Întrebat daca ar mai încerca sa obţina ajutor din partea Comisiei Europene, fermierul a spus ca fondurile sunt din ce în ce mai greu de accesat din cauza noilor condiţii din Programul Naiţonal pentru Dezvoltare Rurala 2020. Cu toate acestea, intenţioneaza sa aplice pentru un proiect mai mic, de aproximativ 100.000 de lei.
Pe lânga automatele de lapte, Mihai Petcu a decis sa transmita copiilor pasiunea sa pentru zootehnie. Aşa a luat naştere „Ferma Animalelor“. Un loc unde copiii pot descoperi lucruri pe care nici la televizor nu le mai vad. Aici pot vedea cum arata oile, caprele, struţii sau caprioarele. Pe lânga activitaţile de educare, Petcu a mai construit si un restaurant.
Recomandările noastre
